Telefon: 0766 88 38 75

Care este pedeapsa aplicata pentru uciderea la cererea victimei?

Sunteti de acord cu incriminarea eutanasiei?

Uciderea la cererea victimei

In Noul Cod Penal, este incriminata uciderea la cererea victimei, astfel ca in art. 190 uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani. 

Inainte de intrarea in vigoare a noului cod penal, eutanasierea unei persoane era considerata omor simplu sau omor calificat, potrivit art.174 si art. 175 din vechiul cod penal.  Potrivit acestora pedeapsa era de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Conform noii reglementari, pedeapsa este micsorata, aceasta fiind de la 1 la 5 ani. In concluzie, aceasta a determinat eliberarea tuturor celor condamnati pentru aceasta infractiune sau reducerea pedepsei la 5 ani, daca aceasta nu a fost efectuata in totalitate. 

Personal, nu sunt de acord cu incriminarea eutanasiei, tinand cont de starea de sanatate a victimei care solicita aceasta, stare care ii face traiul insuportabil. Ma gandesc ca o persoana bolnava de cancer in faza terminala care oricum asteapta moartea, prefera sa termine cu chinul mai repede decat sa astepte sa ii vina sfarsitul pe cale naturala. De ce ar trebui sa fie pedepsita persoana care realizeaza eutanasia unei astfel de persoane? Ar fi mai bine daca aceasta s-ar sinucide? Care este diferenta?  Ca aceasta isi ia singura viata si nu este ucisa de altcineva? Nu este in ambele cazuri dorinta si propria ei decizie? De ce trebuie considerat un omor si pedepsit ca atare? Intr-adevar, se poate considera ca persoana nu mai este in indeplinatatea facultatilor mintale si prin urmare nu mai are discernamantul necesar pentru a lua o astfel de decizie. Insa, consider ca aceasta situatie se poate verifica usor cu un control psihologic de catre un medic specializat in asemenea probleme. Deci, inainte de a-i fi permisa luarea deciziei de eutanasie, ar trebui sa se constate existanta deplinatatii facultatii mentale. 

In concluzie, desi conform noului cod penal pedeapsa pentru uciderea la cererea victimei este mai mica decat cea potrivit vechiului cod penal, si anume de la 1 la 5 ani, consider ca aceasta infractiune nu ar trebui incriminata deloc, motivele fiind expuse anterior. 

Editor articol juridic: Avocat Dobrescu Bogdan

Conform articolului 642 din legea 95/2006 , malpraxisul reprezintă eroarea profesională care aduce daune pacientului. Cei care pot răspunde disciplinar, dar şi penal sunt atât personalul medical, cât şi furnizorul de produse şi servicii medicale. De altfel, afla că malpraxisul nu se referă numai la medici, ci la toţi cei care practică profesii liberale, cum ar fi contabili autorizaţi, brokeri, stomatologi, farmacişti, arhitecţi etc.

În cazul medicilor sau al personalului medical, Conform art. 53 din Codul de Deontologie Medicală, medicii şi întreg personalul medical trebuie să folosească toate informaţiile de care dispun pentru a interpretă corect fiecare simptom sau pentru a prevedea complicaţiile ce pot apărea, ştiind istoricul medical al pacientului, cât şi problemele medicale actuale ale acestuia.

Când se poate aduce acuzaţia de malpraxis şi cum este ea analizată?

Un pacient poate înainta o plângere de malpraxis ori de câte ori considera că tratamentul unui medic, manevrele sau indicaţiile acestuia au fost unele necorespunzătoare, atunci când acesta a încălcat normele de confidenţialitate, când a delegat o persoană necalificată pentru a realiza anumite acţiuni, sau atunci când o procedură medicală i-a adus pagube mai mici sau mai mari.

Legea 95/2006 prevede faptul că asiguraţii de sănătate trebuie să încheie un contract individual cu casa de asigurări de sănătate, prin care se vă prevede dreptul de a da medicul în judecată. Totuşi, până la acest pas trebuie să se încerce timp de 15 zile rezolvarea pe cale amiabilă.

Modul în care o acuzaţia de malpraxis este judecată are la baza două principii : eroarea subiectivă şi cea  obiectivă.

Astfel, se încearcă analizarea modului în care medicul sau personalul medical respectiv a acţionat, dacă au fost aplicate în mod eronat unele metode, dacă s-au interpretat greşit simptomele, istoricul medical al bolnavului, dacă examinarea nu a fost făcută aşa cum ar fi trebuit sau dacă medicul a omis recomandarea efectuării unor teste importante.

Eroarea subiectivă presupune faptul că medicul nu a acţionat conform regulilor, nu a ţinut seama de unele simptome sau antecedente medicale, neavând în vedere complicaţiile. Pe scurt, nu a acţionat aşa cum alt medic ar fi făcut-o, rezultatul fiind cu totul altul.

Eroarea obiectivă, însă, se referă la acele rezultate independente de modul de acţionare al medicului său al personalului medical: dotările insuficiente, apariţia unor reacţii ale bolnavului sau a bolii, neinformarea doctorului cu privire la unele simptome etc. Atunci când se ajunge la concluzia că orice medic ar fi procedat la fel şi rezultatul ar fi fost acelaşi, înseamnă că eroarea are un caracter obiectiv.

Atenţie, însă, pentru că, în cazurile în care bolnavul are anumite alergii sau anumite investigaţii ori tratamente prezintă anumite riscuri, el trebuie înştiinţat, fiind nevoit să semneze un acord care să certifice faptul că a fost informat cu privire la riscurile ce pot apărea.

Avocat Dobrescu Bogdan

Astfel, conform articolul 190 din noul Cod penal, “uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani”.

Tot in noul Cod penal, fatul este ocrotit in mod special, fiind interzis in continuare avortul in alte conditii decat cele medicale, dar acum este incriminata si fapta de vatamare corporala a fatului.

Pe de alta parte, urmarirea unei persoane ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje ce ii cauzeaza o stare de temere constituie infractiunea de hartuire.

O alta modificare a Codului penal are in vedere recidivistii. Astfel, persoanele care comit fapte in stare de concurs sau recidiva vor avea parte de sanctiuni mai drastice. Daca se comit mai multe infractiuni in concurs, judecatorul va aplica pedeapsa cea mai grea si un spor obligatoriu de o treime din celelalte pedepse. In cazul recidivistilor, limitele pedepsei pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate.

Noi tipuri de judecatori: de drepturi si libertati si de camera preliminara

Una dintre cele mai importante modificari care vor intra in vigoare la 1 februarie, privitoare la noul Cod de procedura penala, se refera la separarea functiilor judiciare in procesul penal, fiind introduse institutia judecatorului de drepturi si libertati si cea a judecatorului de camera preliminara.

Judecatorul de drepturi si libertati este cel care, in cadrul instantei, potrivit competentei acesteia, solutioneaza in cursul urmaririi penale cererile, propunerile, plangerile, contestatiile sau orice alte sesizari privind: masurile preventive; masurile asiguratorii; masurile de siguranta cu caracter provizoriu; actele procurorului, in cazurile expres prevazute de lege; incuviintarea perchezitiilor, a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii; administrarea anticipata a probelor. Acest lucru inseamna ca, in cursul urmaririi penale, orice masura ce ar putea sa afecteze drepturile si libertatile partilor este fie supusa, fie dispusa cenzurii judecatorului de drepturi si libertati.

Violarea secretului corespondentei reprezinta:

-deschiderea fara drept a unei corespondente adresate altuia sau interceptarea unei convorbiri ori comunicari prin telefon, telegraf ori alte mijloace de transmitere a mesajelor.

Sustragerea, distrugerea ori retinerea corespondentei chiar si in acea situatie in care corespondenta era deschisa ori a fost deschisa din greseala este asimilata infractiunii de „violare a secretului corespondentei”. Mai precis, nici in situatia in care pe masa s-ar gasi o scrisoare deschisa, o alta persoana nu o poate citi fara consimtamant.

            Agravanta:

            Fapta se considera savarsita in forma agravata daca este savarsita de un fucntionar, fiind fara relevanta daca acesta este un fucntionar public sau nu, ce avea obligatia legala de a pastra secretul.

            Fapta se sanctioneaza doar la plangere prealabila, chiar si in cazul savarsirii ei in forma agravata. Plangerea trebuie formulata in cel mult 2 luni de la data la care faptuitorul a cunoscut cine este autorul infractiunii.

            Valoarea protejata de legiuitor este „inviolabilitatea corespondentei”, neavand obiect material decat atunci cand corespondenta este stocata pe un suport material: inregistrare, hartie, etc.           

            Subiectii:

            Poate fi subiect activ al infractiunii de violare a secretului corespondentei atat o persoana fizica cat si una juridica, dar nu poate fi subiect pasiv (parte vatamata) decat o persoana fizica.

            Pluralitatea de subiecti pasivi atrage pluralitatea de infractiuni. Cu alte cuvinte, vom avea mai multe infractiuni de violare a secretului corespondentei daca avem mai multe parti vatamate, si nu va fi retinuta in sarcina faptuitorului decat o infractiune savarsita impotriva mai multor persoane.

            In ceea ce priveste participatia penala, aceasta este posibila sub toate formele, facand exceptie divulgarea secretului prin viu grai, cand fapta va fi instantanee si prin urmare va fi imposibila savarsirea faptei sub forma coautoratului.

            Elementul material al faptei consta in deschiderea fara drept a corespondentei altuia fara a avea consimtamantul acelei persoane. 

             Nu prezinta relevanta ca a luat sau nu cunostinta de continut, simpla „deschidere” este suficienta pentru ca faptuitorul sa fie acuzat de savarsirea acestei infractiuni.

            Fapta va fi retinuta in concurs cu savarsirea de „hacking” , aceasta fiind o alta fapta prevazuta intr-o lege speciala.

            Tot un element material al infractiunii il reprezinta si „interceptarea convorbirii ori comunicarii prin mijloace de transmitere la distanta.

            E necesar, pentru a se putea retine savarsirea acestei infractiuni, ca interceptarea sa se faca fara drept.

            Daca o persoana este in detentie, este permisa deschiderea corespondentei acestora doar in baza unei dispozitii scrise, motivate de judecatorul delegat pentru executarea pedepsei.

            Urmarea imediata:

-crearea unei stari de pericol, iar legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.

            Din punct de vedere al laturii subiective, fapta nu poate fi savarsita decat cu intentie (directa ori indirecta), niciodata din culpa.

            De asemenea, nu prezinta relevanta scopul ori motivul pentru care a fost savarsita fapta, singurele motive care exonereaza de raspundere sunt acelea in care exista dispozitii ori ordine exprese date potrivit legii ce permite deschiderea corespondentei unei persoane, dar chiar si in acele circumstante, ramane obligatia de a pastra secretul a ceea ce s-a descoperit.

Uciderea din culpa presupune suprimarea vietii unei persoane fara intentie.

            Uciderea din culpa in forma agravata:

  1. cand apare ca urmare a culpei profesionale

  2. cand fapta este savarsita de catre un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, ce are in sange peste 0,80 g/l alcool/ (sau 0,40 g/l alcool pur in aerul expirat) ori se afla in stare de ebrietate. In aceasta situatie nu se vai mai retine si infractiunea prevazuta OUG 195  privind circulatia pe drumurile publice.  Tot aici se incadreaza si conducerea sub influenta stupefiantelor, medicamentelor ori altor substante de acest gen.

  3. cand are drept urmare uciderea a 2 sau mai multe persoane.

In situatia in care persoana refuza recoltarea de probe faptuitorul risca o pedeapsa intre 2 ani si 7 ani inchisoare.

            Valoare juridica protejata de legiuitor este viata persoanei, iar obiectul juridic material este reprezentat de corpul persoanei asupra careia se rasfrang consecintele infractiunii.           

            Subiectii infractiunii:

Poate fi subiect activ al savarsirii infractiunii de ucidere din culpa atat o persoana fizica cat si o persoana juridica.

Coautoratul este posibil in situatia in care este retinuta culpa comuna in savarsirea faptei.  De asemenea, este posibila si participatia penala improprie (mai exact, o persoana poate savarsi infractiunea ca instigatori, deci cu intentie, iar altii ca autori din culpa, fapt ce va atrage aplicarea unor sanctiuni diferite).

In ceea ce priveste subiectul pasiv, victima, aceasta nu poate fi decat o persoana fizica.

Elementul material al infractiunii consta intr-o actiune ori inactiune ilicita.

Daca exista intentie inseamna ca rezultatul decesului a depasit culpa, iar autorul a savarsit „lovituri cauzatoare de moarte”, nu ucidere din culpa.

 In cazul uciderii din culpa avem o actiune ori inactiune care direct ori indirect produce decesul unei persoane, fara ca autorul faptei sa fi urmarit ori acceptat o asemenea posibilitate. Prin urmare, culpa nu trebuie confundata cu intentia indirecta.

            Urmarea imediata este reprezentata, in mod logic, de decesul persoanei. Pentru a putea trage la raspundere autorul ori participantul la savarsirea faptei, este necesara existenta unei legaturi de cauzalitate intre actiunea ori inactiunea savarsita si deces.

            Un exemplu de culpa comuna il poate reprezenta urmatoarea situatie:

            -Victima a trecut printr-un loc nepermis.

            -Soferul nu a reparat o defectiune pe care o cunoastea si in plus, conduce sub influenta bauturilor alcoolice.

             Desi soferul se face vinovat de conducerea sub influenta bauturilor alcoolice, desi masina sa nu functiona corespunzator, uciderea din culpa nu ar fi avut loc daca persoana nu traversa printr-un loc nepermis. Bauturile alcoolice i-au incetinit reactia soferului care ar fi trebuit sa evite pietonul, indiferent pe unde acesta traverseaza. Daca ar fi condus regulamentar, fara consumarea bauturilor alcoolice si fara ca masina sa prezinte defectiuni, culpa nu mai era comuna si soferul nu mai era tinut raspunzator pentru ucidere din culpa.

            La aceasta infractiune, actele preparatorii nu sunt posibile.

            Sanctiuni:

Pedeapsa inchisorii de cel putin 1 an. Daca exista agravante, pedeapsa poate ajunge si pana la 15 ani inchisoare

Santajul reprezinta o infractiune prevazuta la art 194 din actual cod penal, si presupune constrangerea prin violenta ori amenintare ca o persoana:

-sa dea

-sa faca

-sa nu faca ceva

-sa sufere ceva

            E necesar ca fapta sa fie comisa spre a dobandi in mod injust un folos. Nu prezinta relevanta caracterul licit ori ilicit al acestui folos material sau nu, ori daca se urmareste obtinerea acestuia pentru sine ori pentru altul.

            Agravanta:

            Santajul este mai grav atunci cand constrangerea consta in amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, cu caracter comporomitator pentru cel amenintat (ori pentru sotia acestuia ori pentru o ruda apropiata lui, nu alte persoane.)

            Valoarea juridica protejata de legiuitor il reprezinta libertatea psihica a persoanei care nu mai actioneaza liber ci constransa de o alta persoana.

            Fapta nu prezinta element material decat atunci cand este savarsita in forma agravata, caz in care elementul material va fi reprezentat de corpul persoanei asupra caruia se rasfrance constrangerea. Integritatea corporala a acestuia este o valoare juridica secundara.

           

            Subiectii:

            Poate fi subiect activ al acestei fapte atat o persoana juridica cat si o persoana fizica.

            Santajul este asimilat unei infractiuni de coruptie cand subiectul activ este o persoana care:

-         exercita  o functie publica

-         indeplineste permanent ori temporar, potrivit legii, functii ori insarcinari prin care participa la luarea deciziilor ori le poate influenta in servicii publice, regii autonome, societati comerciale, companii nationale, societati nationale etc.

-         Exercita atributii de control, potrivit legii

-         Acorda asistenta specializata in cazurile prevazute mai sus, numai daca participa si la luarea deciziilor ori daca le poate influenta

-         Are functie de conducere in partid, formatiuni politice, sindicate ori organizatii patronale sau asociatii fara scop lucrativ ori fundatii

-         Indiferent de calitatea pe care o are, realizeaza un control, acorda asistenta cand participa la luarea deciziilor sau le poate influenta cu privire la burse, capital, schimb valutar etc.

Poate fi subiect pasiv al infractiunii de santaj doar o persoana fizica.

Pluralitatea de victime, atrage pluralitatea de infractiuni, in sarcina faptuitorului retinandu-se mai multe infractiuni de santaj, si nu o singura infractiune savarsita impotriva mai multor persoane.

Santajul absoarbe amenintarea si poate fi retinuta in concurs cu vatamarea corporala ori vatamarea corporala grava.

            Santajul este absorbit de lipsirea de libertate in forma agravata (deci in acele situatii in care in schimbul elibararii este solicitat un folos ori un avantaj).

            Pentru a fi retinuta aceasta fapta nu este necesar ca ea sa dea ori sa faca ceva efectiv, este suficient ca actele de constrangere sa-i creeze victimei o stare de temere.

            In situatia in care un politist constrange o persoana prin amenintarea ca ii va schimba incadrarea juridica daca nu da o suma de bani celui ce a formulat plangerea, se retine savarsirea santajului.

            Urmarea iemdiata este reprezentata de o stare de pericol.

 

Sanctiune:

Santajul se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, pedeapsa aplicata in concret fiind stabilita in functie de circumstantele agravante ori atenunante in care a fost savarsita fapta. 

Amenintarea este o infractiune prevazuta de art. 193 Cod Penal si reprezinta intimidarea unei persoane direct sau indirect, in mod explicit sau implicit, prin orice mijloace cu savarsirea, in viitorul apropiat, a unei infractiuni ori fapte pagubitoare determinata ori determinabila impotriva unei persoane (ca victima a infractiunii) a sotului ori rude apropiate acesteia.

            Prin fapta pagubitoare determinabila se intelege acea paguba care desi nu poate fi determinata in concret, exista elemente de natura a servi la aprecierea naturii, cuantumului ori intinderii ei.

            Este foarte important ca amenintarea sa aiba aptitudinea de a cauza in persoana victimei temere si alarmare.

            Fapta se pedepseste la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea va inlatura raspunderea penala. Plangerea trebuie introdusa in cel mult 2 luni de la data la care partea vatamata a cunoscut autorul.

            Amenintarea are ca obiect juridic, adica acea valoare protejata de legiuitor, libertatea persoanei, fara a prezenta vreun obiect material. Obiectul material reprezinta acel obiect palpabil asupra caruia se rasfrang efectele infractiunii, cum ar fi in cazul infractiunii de omor, corpul persoanei.

            In ceea ce priveste subiectul activ, adica persoana care savarseste fapta, acesta poate fi atat o persoana fizica cat si o persoana juridica. Totusi, victima unei astfel de infractiuni nu poate fi decat o persoana fizica.

            Daca autorul faptei este un functionar public, in anumite circumstante, se poate retine cercetarea abuziva, iar daca victima are si ea o anumita calitate ar putea fi retinuta infractiunea de ultraj.

            In situatia in care avem mai multe victime, in sarcina faptuitorului vor fi retinute atatea infractiuni de amenintare cate victime sunt, nu o singura infractiune de amenintare cu mai multe parti vatamate.

            Praticipatia penala este posibila sub toate formele (autorat, coautorat, instigare si complicitate) facand exceptie situatia in care fapta s-a comis prin viu grai cand nu putem avea decat autor exclusiv, fapta fiind instantanee.

            Intimidarea nu trebuie sa produca in mod necesar o temere efectiva, este suficient ca amenintarea sa fie de asa natura incat sa fie susceptibila de a produce o astfel de temere.

            Raul cu care persoana este amenintata persoana trebuie sa fie injust si iminent (ori in viitorul apropiat).

            Urmarea imediata a amenintarii este o stare de pericol pentru libertatea psihica a persoanei.

            Sub aspectul laturei subiective, infractiunea de amenintare se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Intentia directa presupune ca autorul a dorit sa ii produca o temere victimei, iar cea indirecta presupune faptul ca autorul, desi nu a avut initial intentia de a-i cauza acea temere, a acceptat totusi posibilitatea ca victima sa se simta in pericol prin ceea ce i-a spus/scris.

            In cazul amenintarii nu prezinta relevanta mobilul sau scopul in care a fost savarsita fapta.

            Actele preparatorii in vederea savarsirii faptei, desi posibile, nu sunt incriminate de legiuitor.

            Daca autorul procedeaza la savarsirea faptei cu care a amenintat victima, aceasta va fi retinuta in concurs. Totusi, daca nu trece o perioada de timp, si infractiunea se produce in aproximativ aceleasi imprejurari, imediat ori intr-un timp foarte scurt dupa amenintare, acea infractiune va absorbi amenintarea.

            Potrivit art 193. Cod penal, amenintarea se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 luni la un an, sau cu amenda. 

Infractiunea de loviri sau alte violente este prevazuta la art. 180 Cod penal si presupune savarsirea oricaror loviri ori acte de violenta ce provoaca suferinte fizice. Aceasta este infractiunea in forma tip.

            Fapta se considera savarsita in forma agravata daca:

 

  1. in urma savarsirii faptei, persoana vatamata necesita ingrijiri medicale de max 20 de zile. Prin urmare, va fi considerata ca fiind savarsita in forma agravata si in situatia in care victima a primit ingrijiri medicale chiar si pentru o singura zi.\

  2. atunci cand victima este membru de familie (chiar daca a primit sau nu ingrijiri medicale de maxim 20 de zile).

Prin membru de familie se intelege un sot ori ruda apropiata care locuieste cu faptuitorul. Nu va mai fi retinuta in aceasta situatie agravanta legata de savarsirea unei infractiuni asupra unui membru de familie.

 

Fapta se sanctioneaza doar la plangerea prealabila a partii vatamate, dar in cazul agravantei nr 2, actiunea penala poate fi pusa in miscare si din oficiu. Impacarea va inlatura raspunderea penala indiferent ca actiunea penala s-a pus sau nu in miscare din oficiu.

Daca victima face parte din personalul silvic, fapta va fi sanctionata cu pedeapsa prevazuta de lege dar, limitele de pedeapsa vor creste cu jumatate din cuantumul lor dar nu va depasi prin majorare limita maxima de 30 de ani.

Obiectul juridic il reprezinta integritatea fizica si sanatatea persoanei, iar obiectul material consta in corpul persoanei.

Poate fi subiect activ o persoana fizica sau juridica dar subiect pasiv (victima) poate fi doar o persoana fizica.

Pluralitatea de subiecti pasivi atrage pluralitate de infractiuni. Acest lucru presupune ca existenta mai multor victime atrage retinerea in sarcina faptuitorului a mai multor infractiuni, nu o singura infractiune cu mai multe victime.

Violenta savarsita poate fi si una psihica, dar sa cauzeze obligatoriu suferinte fizice.

Nu este necesar un contact fizic intre agresor si partea vatamata, spre exemplu un caz in care agresorul pulverizeaza un spray lacrimogen.

Urmarea imediata consta in suferinte fizice indiferent de intensitate, prin urmare fapta nu va fi tipica daca sunt cauzate doar suferinte psihice.

 

Daca o persoana, loveste o alta decat cea pe care intentionase, nu va putea fi retinuta eroarea, chiar daca activitatea sa infractionala a fost redirectionata de un eveniment neprevazut, prin urmare nu va fi inlaturat caracterul penal al faptei.

Caracteul penal nu va fi inlaturat nici in situatia in care faptuitorul loveste o alta persoana crezand ca este cea pe care dorea sa o loveasca initial.

Nu va prezenta relevanta motivul ori scopul savarsirii faptei nici pentru incadrare nici pentru retinerea unor circumstantei atenuante ori agravante.

 

Actele preparatorii in vederea savarsirii infractiunii, desi posibile nu sunt sanctionate.

Fapta se consuma in momentul producerii lovirilor ori violentelor.

      Tentativa desi posibila, nu este incriminata.

      Aceasta fapta poate fi retinuta in concurs cu relele tratamente aplicate minorului. Absoarbe amenintarea, daca dupa amenintare partea vatamata a fost lovita, si este absorbita in continutul constitutiv al infractiunii de ultraj, purtare abuziva ori talharie.

 

Sanctiune:

Pentru forma tip: inchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda,

Agravanta 1: inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda

Agravanta 2: inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda (in cazul in care au fost necesare si ingrijiri medicale de pana la 20 de zile, pedeapsa va fi cea de la agravanta 1)

In cursul urmarii penale, avocatul are dreptul:

-de a asista la orice act de urmarire penala

-de a fi prezent la efectuarea oricaror acte de urmarire penala

-de a formula cereri in scris ori de a depune memorii

     Organul de urmarire penala nu are obligatia de a-i pune in vedere avocatului ca are aceste drepturi, deoarece se prezuma ca avand studii de specialitate avocatul isi cunoaste drepturile, insa este obligat sa ii comunice locul, ziua si ora la care vor fi efectuate acele acte, iar daca avocatul, desi citat, nu se prezinta, actul se va efectua si in lipsa sa.

     Pentru a dovedi indeplinirea obligatiei de a-i comunica avocatului locul, data si ora la care se va efectua actul, se va incheia un proces-verbal care va avea forta probanta a unui inscris oficial, pana la dovedirea contrariului.    

     In situatia in care organele de urmarire penala nu respecta aceste drepturi incredintate de legiuitor oricarui avocat ce il reprezinta pe invinuit ori inculpat, se poate formula o plangere.

     Plangerea se formuleaza la procurorul ierarhic superior celui care a rezolvat cererile formulare de avocat. La fel se va proceda si in cazul in care in plangere se invoca faptul ca nu i s-a acordat invinuitului ori inculpatului.    

     Nu se incalca dreptul la aparare daca in faza de urmarire penala, la audierea martorilor nu a participat recurenta-inculpata si aparatorul ei pentru ca Urmarire Penala este nepublica iar adresarea de intrebari este facultativa pentru organul de urmarire penala, in sensul ca nu este obligat sa le permita adresarea de intrebari prin intermediul sau in aceasta faza. Este totusi obligatoriu in faza de cercetare judecatoreasca.    

     Un aparator are aceleasi drepturi pe care i le recunoaste legea si invinuitului ori inculpatului (exceptie facand acele acte pe care le exercita personal, cum ar fi spre exemplu dreptul de a face declaratii)    

     In situatia in care un avocat este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala, acel act va fi semnat si de catre el, caz in care va fi mentionata si prezenta sa la efectuarea actului.

     Daca avocatul refuza sa semneze vreun astfel de act si il indeamna si pe invinuit ori inculpat sa procedeze la fel si apoi pleaca, organul de urmarire penala poate dispune un avocat din oficiu deoarece atitudinea avocatului echivaleaza cu o lipsa de aparare.

     Conversatiile dintre avocat si clientul sau nu pot fi inregistrare, dar daca din greseala o astfel de conversatie este inregistrata (caci o inregistrare intentionata este sanctionata penal) acea conversatie nu poate fi folosita decat daca din ea ar rezulta ca avocatul a savarsit ori pregateste savarsirea unei infractiuni (cum ar fi de exemplu o posibila mituire, intimidari si presiuni asupra martorilor; falsificare de acte, etc).

Asistenta juridica reprezinta activitatea desfasurata de un aparator ales ori din oficiu. In ceea ce priveste aparatorul din oficiu, trebuie mentionat faptul ca invinuitul/inculpatul nu are dreptul de a-l alege.

     Regula instituita de legiuitor este aceea ca asistenta juridica este facultativa. Exceptia de la regula, stabileste ca doar in anumite cazuri strict si limitativprevazute de lege, asistenta juridica devine obligatorie.

     In situatia in care asistena juridica este obligatorie, actele procesuale ori procedurale incheiate fara a se asigura asistenta juridica sunt lovite de nulitate absoluta.

     Prin „aparator” intelegem avocatul ales ori desemnat, consilierul juridic ori un magistrat (atunci cand pledeaza in cauze personale)

     Daca dupa inceperea dezbaterilor, cand in cauza respectiva asistenta juridica este obligatorie, avocatul lipseste nejustificat si nu asigura substituirea, instanta va desemna unul din oficiu pentru inlocuire si ii va acorda cel putin 3 zile pentru a studia dosarul si pentru a pregati apararea. Daca un aparator este angajat in ziua judecatii, cererea de amanare pentru pregatirea apararii nu poate fi respinsa pe motiv ca a mai fost amanata judecata la cererea inculpatului pentru a-si angaja aparatorul. Prin urmare, refuzul avocatului de a pune concluzii este justificat.    

Asistenta juridica obligatorie a invinuitului/inculpatului in cursul urmaririi penale are loc in urmatoarele cazuri:

-daca persoana este minora (asistenta juridica este obligatorie pana la dat la care devine major)

-daca persoana este internata intr-un centru de reeducare (asistenta juridica este obligatorie pe toata durata necesara)

-daca persoana este retinuta ori arestata (chiar si in alta cauza)

-daca persoana este internata medical ori obligata la tratament medical (chiar si in alta cauza)

-cand organul de urmarire penala ori instanta de judecata apreciaza ca persoana nu si-ar putea face apararea singura.

 

Asistenta juridica obligatorie a invinuitului in cursul judecatii:

-asistenta juridica va fi obligatorie pe tot parcursul judecatii daca persoana a savarsit fapta cand era minora, fiind fara relevanta faptul ca la momentul sesizarii instantei aceasta a devenit majora.

-daca persoana este internata intr-un centru de reeducare

-daca persoana este retinuta ori arestata

-daca persoana este internata medical ori obligata la tratament medical

-cand instanta de judecata apreciaza ca persoana nu si-ar putea face apararea singura.

-cand legea prevede penru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare ori detentiunea pe viata

     Caracterul obligatoriu al asistentei in toate cazurile mentionate mai sus va viza toate termenele.  Prin urmare, daca instanta omite sa citeze aparatorul invinuitului ori inculpatului la unele termene, nu se acopera de prezenta acestuia cu ocazia dezbaterilor in fond. Lipsa aparatorului va atrage nulitatea absoluta a hotararii pronuntate in cauza respectiva, chiar daca s-ar amana pronuntarea in vederea depunerii unor concluzii scrise.


1 2 3 4 6
Copyright 2014 - RaspunsuriJuridice.ro | Hosted by