Actiunea civila reprezinta mijlocul procesual prin care se realizeaza tragerea la raspundere civila a inculpatului, a partii responsabile civilmente ori a succeesorilor in drepturi ai acestora. Potrivit art.14 alin 2 C.proc.pen., actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila. Aceasta actiune are caracter accesoriu fata de cea penala, deoarece poate fi exetcitata numai alaturi de actiunea penala. Prin urmare, daca nu exista actiune penala declansata sau se constata ulterior ca actiunea penala nu poate fi pusa in miscare din cauza unor impedimente prevazute de lege, actiunea civila ramane fara suportul necesar pentru ca persoana vatamata sa aiba posibilitatea optiunii initiale de constituire ca parte civila in procesul penal. 
 
Pentru ca actiunea civila sa poata fi exercitata in procesul penal, urmatoarele cerinte trebuie indeplinite:
-infractiunea trebuie sa fi cauzat un prejudiciu material sau unul moral
-intre infractiunea savarsita si prejudiciu sa existe legatura de cauzalitate
-prejudiciul trebuie sa fie cert
-prejudiciul sa nu fi fost reparat
-sa existe manifestare de vointa din partea persoanei vatamate, pentru dezdaunarea sa. 
 
Subiectul activ al actiunii civile in procesul penal este persoana vatamata, constituita parte civila, victima a infractiunii, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridical ce a suferit un prejudiciu datorat comiterii infractiunii. De asemnea, subiect activ poate fi si Ministerul Public in cazul exercitarii din oficiu a actiunii penale. Subiect pasiv este inculpatul, partea responsabila civilmente, mostenitorii inculpatului ori ai partii responsabile civilmente care au acceptat succesiunea, ori succesorii in drepturi ai persoanelor juridice care si-au incetat existenta in oricare dintre modalitatile prevazute de lege ori, dupa caz, au fost reorganizate. 
 
Obiectul actiunii civile il constituie, conform art. 14 alin 1 C.proc.pen., tragerea la raspundere civila delictuala a infractorului, a partii responsabile civilmente, precum si a succesorilor in drepturi ai acestora in vederea repararii prejudiciului produs prin infractiune. Repararea pagubei se face in natura, prin: restituirea lucrului, restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii, desfiintarea totala sau partiala a unui inscris, orice alt mijloc de reparare. In masura in care nu este posibila repararea in natura, aceasta se face prin plata unei despagubiri banesti. Modalitatea repararii actiunii civile implica acordarea atat a pagubei efective (damnum emergens), precum si a folosului nerealizat (lucru cessans), cu conditia ca si castigul nerealizat sa fie urmarea directa a savarsirii infractiunii, si nu a altor cauze, neimputabile celui care a savarsit infractiunea. 
 
Repararea pagubei se poate efectua atat in faza de urmarire penala cat si in faza judecatii. Astfel, in cazul in care s-a dispus incetarea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala, procurorul dispune si cu privire la masurirle asiguratorii privind reparatiile civile si restabilirea situatiei anterioare comiterii infractiunii. In acest caz, restituirea lucrului are caracter definitv. Nu intotdeauna restituirea lucrului echivaleaza cu repararea integral a pagubei, din cauza pierderilor sau uzurii suferite intre momentul sustragerii si cel al restituirii sau al eventualelor avarii produce bunului sustras. Repararea in natura prin restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii este prevazuta de lege ca modalitate de despagubire, posibila insa numai in anumite cazuri, de exemplu: infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti prevazuta de art. 271 C.pen., in varianta impiedicarii unei persoane de a folosi o locuinta sau o parte din locuinta sau un imobil, detinute in baza unei hotarari judecatoresti. In legatura cu desfiintarea in tot sau in parte a unui inscris, s-a stabilit ca desfiintarea totala sau partial a inscrisului falsificat este de competenta instantei civile, procurorul avand competenta sa sesizeze instanta cu rezolvarea acestei situatii. Conform art.14 alin 3 lit b C.proc.pen., repararea pagubei, in cazul in care nu poate fi realizata in natura, se face prin echivalent banesc. Si in acest caz, repararea paubei este totala, cuprinzand atat paguba efectiva, cat si folosul nerealizat. S- hotarat ca odata cu plata despagubirilor banesti, se impune si obligarea la plata dobanzilor aferente. 
 
Actiunea civila poate avea ca obiect si tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale, potrivit legii civile. Deosebit de daunele materiale, care se stabilesc pe baza de probe, despagubirile pentru daunele morale se cuantifica pe baza evaluarii instantei. Daunele morale pot fi acordate, dispunandu-se repararea lor, chiar daca partea civila nu a administrat probe pentru a le dovedi. Acordarea sau nu a daunelor morale poate fi cenzurata de instanta de recurs, iar in cazul acordarii, trebuie motivate nu numai admiterea actiunii, dar si intinderea acestora. 
 
Declansarea actiunii civile se realizeaza prin constituirea de parte civila de catre partea vatamata. Conform art. 15 C.proc.pen., persoana vatamata se poate constitui parte civila in contra invinuitului sau inculpatului si a persoanei responsabile civilmente, in cursul urmaririi penale, precum si in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare. Deci, constituirea de parte civila se face prin declarative scrisa sau orala in fata organelor judiciare sau printr-o cerere adresata acelorasi organe in care solicita acordarea de despagubiri civile de catre inculpat si partea responsabila civilmente.  Daca prejudicial a fost produs unei persoane fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, lipsa de constituire de parte civila este supusa controlului instantei de judecata, care poate dispune obligarea la despagubiri daca sunt indeplinite conditiile  legii civile.
 
Exercitarea actiunii civile consta in sustinerea acesteia de subiectul active sau de alti subiecti procesuali prevazuti de lege, pentru tragerea la raspundere civila a invinuitului, inculpatului si a partii responsabile civilmente. 
 
Conform art. 19 alin 1 C.proc.pen., persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila in procesul penal poate introduce la instanta civila actiune pentru repararea pagubei material si a daunelor morale pricinuite prin infractiune. Exista, prin urmare, un drept de optiune al persoanei vatamate, optiune ce este irevocabila in sensul ca, partea vatamata, odata ce a ales una dintre cele doua cai de solutionare a actiunii civile, nu o poate parasi. Daca renunta la alternativa aleasa dupa valorificarea dreptului de optiune, persoana vatamata pierde definitive dreptul de a mai solicita repararea pagubei intr-un proces. Ca exceptie, potrivit art 19 alin 3 C.proc.pen., poate sa introduca actiunea civila la instanta civila persoana vatamata care s-a constituit parte civila sau pentru care s-a pornit din oficiu actiune civila in procesul penal, dar acesta a fost suspendat. Pe de alta parte, persoana vatamata care a pornit actiunea in fata instantei civile poate sa paraseasca aceasta instanta si sa se adreseze organului de urmarire penala sau instantei de judecata daca punerea in miscare a actiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat dupa suspendare. Parasirea instantei civile nu poate avea loc daca aceasta a pronuntat o hotarare judecatoreasca, chiar nedefinitiva. 
 
Actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu cand cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, instanta fiind obligata sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei si a daunelor morale, chiar daca persoana vatamata nu s-a constituit parte civila. Procurorii au posibilitatea sustinerii actiunii civile in procesul penal, dupa pornirea acesteia de catre persoana vatamata. Insa, in cazul persoanelor fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, cand procurorul participa la judecata, acesta este obligat sa sustina actiunea civila, chiar daca persoana nu este constituita parte civila. 
 
Conform art. 20 alin 1 C.proc.pen., persoana vatamata constituita parte civila in procesul penal poate sa porneasca actiunea la instant civila, daca instanta penala, prin hotarare definitiva, a lasat nesolutionata actiunea civila. De asemenea, in cazurile in care actiunea civila a fost exercitata din oficiu, daca se constata din probe noi ca paguba si daunele morale nu au fost integral reparate, diferenta poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta civila. Actiunea la instanta civila priveste numai diferenta dintre pretentiile stabilite in procesul penal ca urmare a exercitarii din oficiu a actiunii civile si poate fi admisa daca se invoca probe noi, altele decat cele administrate in cauza penala. In cazurile in care apar prejudicii noi dupa pronuntarea hotararii penale la prima instanta se prevede ca persoana vatamata se poate adresa cu actiune la instant civila pentru repararea pagubelor material sau  a daunelor morale care s-au nascut ori s-au descoperit dupa pronuntarea hotararii penale la prima instanta. 
 

Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !

Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro
Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23

https://plus.google.com/u/0/110226105227936026014/posts