Exercitarea cu succes a acţiunii oblice depinde de întrunirea următoarelor condiţii :
Creanţa creditorului trebuie să fie certă şi exigibilă ( art.1560 alin.(1) C.civ.). Creanţa este certă atunci când are o existenţă sigură şi necontestată, ea este exigibilă în cazul în care creditorul poate să ceară plata ei de la debitor.
Nicio altă cerinţă nu este pretinsă. Este infiferent dacă izvorul creanţei este contractual sau extra contractual. Tot astfel, natura obiectului creanţei creditorului nu prezintă relevanţă, debitorul putând fi îndatorat să dea, să facă sau să nu facă ceva. este indiferentă data la care se naşte dreptul de creanţă al creditorului. Ea poate fi anterioară sau ulterioară celei a dreotului debitorului care urmează să fie exercitat pe cale oblică. Gajul general se întinde asupra tuturor elementelor active din patrimoniul debitorului, prezente şi viitoare. Nu prezintă deci importanţă dacă ele au intrat în patrimoniul debitorului înainte sau după momentul naşterii creanţei creditorului;
Debitorul să fie inactiv, adică să neglijeze sau să refuze exerciţiul dreptului său.(art. 1560 alin.(1) C.civ.). Inactivitatea se poate datora relei –credinţe, neglijenţei sau chiar unei imposibilităţi obiective a debitorului de exercitare a dreptului său a acţiunii. Dacă debitorul îşi schimbă atitudinea, devenind activ, continuarea exercitării acţiunii oblice nu mai este posibilă. În această situaţie, creditorului îi rămâne doar posibilitatea de a interveni în proces , în scopul apărării intereselor sale;
Creditorul să facă dovada unui interes serios şi legitim. Există un atare interes atunci când prin inactivitatea sa debitorul se află în situaţia de a-l prejudicia pe creditor.( art. 1560 alin.(1) C.civ.)
În cazul obligaţiilor pecuniare, creditorul justifică un interes în promovarea acţiunii oblice atunci când debitorul, datorită pasivităţii sale, este în pericol de a deveni insolvabil sau de a-şi accentua o stare de insolvabilitate deja existentă. În cazul celorlalte obligaţii, de a da, de a face( mai puţin remiterea unei sume de bani) sau de a nu face, interesul serios şi legitim nu mai poate fi identificat cu starea de insolvabilitate a debitorului. De această dată, se impune ca instanţele de judecată să verifice în ce măsură prin inactivitatea sa, debitorul aduce un prejudiciu creditorului şi, astfel, dacă se justifică interesul său în promovarea acţiunii oblice. Este motivul pentru care, cu titlu general, s-a afirmat caă interesul serios şi legitim se verifică ori de câte ori creditorul dovedeşte că există pericolul de a nu îşi realiya creanţa datorită neexercitării de către debitor a unui drept sau a unei acţiuni pe care le deţine împotriva unui terţ.
Efectele acţiunii oblice se impun a fi analizate faţă de terţul pârât, debitorul pasiv şi faţă creditorul debitorului pasiv :
Efectele faţă de terţul pârât acşionat în judecată. Creditorul , pe cale oblică, exercită în locul debitorului drepturile pe care el le are împotriva terţului. Pentru acest motiv, terţul acţionat în judecată va putea opune toate excepţiile şi mijloacele de apărare pe care le-ar fi putu invoca şi împotriva debitorului.( art. 1560 alin.(3) C.civ). Este indiferent dacă excepţiile sunt anterioare sau ulterioare introducerii acţiunii. Exercitarea acţiunii oblice nu indisponibilizează drepturile drepturile patrimoniale ale debitorului. Astfel, el poate dispune de aceste drepturi, iar actele încheiate cu privire la ele sunt opozabie creditorului, atunci când nu au un caracter fraudulos,chiar dacă ele au fost perfectate înainte sau după introducerea acţiunii. De exemplu, terţul poate invoca compensaţia datoriei sale cu o creanţă pe care o are împotriva debitorului, chiar dacă dreptul de creanţă s-a născut după introducerea acţiunii oblice. De asemenea , terţul poate opune tranzacţia încheiată cu debitorul după această dată.
Efectele faţă de debitorul pasiv. Interesează în acest context dacă hotărârea judecătorească pronunţată ca urmare a exercitării acţiunii oblice îi este sau nu opozabilă debitorului pasiv. Răspunsul este diferit, după cum debitorul a fost sau nu introdus în proces. Dacă debitorul a fost introdus în proces, el fiind parte, fără îndoială că efectele hotărârii se vor răsfrânge şi asupra lui. Dacă nu a fost introdus în cauză, efectele hotărârii nu se produc şi faţă de debitor, el fiind un simplu terţ.
Efectele faţă de creditorii debitorului. Potrivit unei opinii consacrate, acţiunea oblică este individuală prin exerciţiul său şi colectivă prin efectele sale. Astfel, dacă acţiunea oblică este exercitată cu succes,se va evita micşorarea patrimoniului debitorului. Situaţia creată profită tuturor creditorilor în temeiul dreptului lor de gaj. În acest sens trebuie înţeles şi art. 1461 C.civ, potrivit căruia „ Hotărârea judecătorească de admitere a acţiunii oblice profită tuuror creditorilor, fără nicio preferinţă în favoarea creditorului care a exercitat acţiunea.”
Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !
Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro
Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23
LEAVE A REPLY