In esenta caile de atac fac parte din mijloacele procesuale care apara dreptul subiectiv civil sau o situatie juridica si apara partile in procesul. Noul Cod de Procedura Civila stabileste in art. 456 calea ordinara de atac, apelul iar caile extraordinare de atac, apelul, recursul, contestatie in anulare si revizuirea.

O alta clasificare a cailor de atac este faptul ca ele sunt impartite in cai de atac de reformare (apelul si recursul) si de retractare (contestatia in anulare si revizuirea). Alte criterii sunt : devolutive (apelul), nedevolutive ( recursul, contestatia in anulare si revizuirea), suspensiv si nesuspensive de executare.

Obiectul cailor de atac este format din hotararea judecatoareasca data de catre instanta si trebuie sa se respecte principiul legalitatii caii de atac. Daca instanta a indicat inexact calea de atac de care poate beneficia hotararea pronuntata sau a precizat gresit ca nu este supusa niciunei cai de atac, in realitate ea poate fi atacata cu apel sau recurs.
Caile de atac ai ca subiecti numai parti care sunt litgante in proces si justifica un interes: partile si avanzii cauza, adica reclamantul, paratul si intervienientul voluntar sau fortat, succesorii universali, cu titlul universal, cu particular si creditorii chirografari. De asemenea si procurorul poate exercita caile de atac, organizatiile institutile si autoritatile avand posibilitatea de a formula cereri sau aparari.

Ca regula, partea va intenta in instanta calea de atac a apelului si apoi a recursului in situatia in care o hotarare este susceptibila de ambele. Exceptia intalnindu-se atunci cand partile consimt prin inscris autentic sau declaratie verbala data in fata instantei a carei hotarari se ataca, finalizata cu un proces-verbal.

Pentru a se exercita corect, trebuie respectat principiul unicitatii caii de atac ca spune ca o hotarare judecatoreasca poate fi atacata cu o cale de atac doar o singura data. Atunci cand se ataca o solutie data cererilor accesorii se va respecta unicitatea caii de atac iar daca sunt mai multe cereri principale sau incidentale , hotararea este supusa apelului, iar hotararea din apel suspusa recursului. In cazul in care o hotararea care priveste o cerere principala sau incidentala nu este supusa niciunei cai de atac, celelalte cereri pot fi atacate in conditiile legii.
Termenul de apel si recurs este cel de drept comun- 30 de zile de la comunicare, calea de atac indreptandu-se in principal impotriva solutiei cuprinse in dispozitivul hotararii. Autoritatea de lucru judecat va avea efecte nu numai dispozitivului cat si considerentelor pe care se sprijina. Apelul declarat importriva dispozitivului va fi indreotat in mod necesar si impotriva considerentelor decisive dar si decizorii care trebuie sa aiba legatura cu solutia din dispozitiv atacata.
Legea da posibilitatea partilor de a solutiona pe cale amiabila litigiul prin incheierea unei tranzactii. De asemenea ei pot renunta sa exercite o anume cale de atac prin achiesare la hotarare care este de fapt o modalitate de manifeste a principiului disponibilitatii, care imbraca forma unui act procedural de dispozitie ea putand fi exprimata doar personal sau prin mandatar cu procura speciala ori cu incuviintarea prealabila a instantei sau a autoritatii administrative competente. Ea poate expresa, tacita, totala sau partila.

Partile pot beneficia de masuri de administrare judiciara care se refera la modul in cate le este asigurat partilor cadrul unei bune desfasurari a actului de justutie pentru a orifuta de activitatea de judecata ca serviciu public si de accesul la instanta atat din punct de vedere procedural cat si substantial.