Cautiunea reprezinta o suma de bani datorata de o parte aflata in proces, ce solicita luarea unei masuri fata de o alta parte in proces. Avand in vedere ca masura ar putea dauna celeilalte parti, instanta poate dispune, ori este obligata sa dispuna in anumite conditii, o cautiune. Aceasta suma este destintata acoperirii eventualelor pagube ce ar putea fi produse partii impotriva careia se cere luarea masurii, in conditiile in care cererea celui ce plateste cautiunea se respinge.
Cand legea prevede darea unei cautiuni suma datorata de o parte cu acest titlu se stabileste de catre instanta in conditiile legi. Aceasta de plateste la Trezoreria statului, la CEC Bank S.A sau la orice alta institutie de credit ce efectueaza asemenea operatiuni, in caz contrar operatiunea nu va fi valabila.
Cautiunea se depune pe numele partii, la dispozitia instantei sau a executorului judecatoresc.
Nu va putea fi solutionata o cerere pentru care este datorata cautiunea decat daca a fost achitata in cuantumul prevazut de legiuitor ori in anumite cazuri de catre instanta (rezulta deci ca instanta are un drept de apreciere asupra cuantumului cautiunii doar in anumite cazuri, in mod exceptional).
Potrivit art 1056 NCPC, daca legea nu prevede altfel , cautiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii.
Instanta nu va indica, atunci cand va dispune plata cautiunii, doar procentul din obiectul cererii la care se refera, ci va stabili suma in conformitate cu procentul, pentru a nu lasa la apreciera partii acest calcul.
Daca obiectul cererii nu este insa evaluabil in bani, cautiunea nu va putea depasi 10.000 lei.
Legiuitorul a stabilit prin art 1056 doar un prag, o valoare maxima, prin urmare instanta va putea stabili o cautiune mai mica tinand seama de eventualele pagube ce s-ar putea pricinui in situatia in care s-ar lua masura ceruta in cererea pentru care s-a dispus plata cautiunii.
Procedura de stabilire a cautiunii:
Cautiunea se stabileste potrivit art 1061 daca legea nu prevede altfel:
1. instanta va cita partile intr-un termen scurt, in camera de consiliu, si va stabili de urgenta cautiunea. (daca legea nu prevede altfel). In situatiile urgente partile nu sunt citate. In acest caz, cautiunea se va depune doar in numerar (deci nu garantii reale ori personale sau instrumente de plata) in termenul stabilit de instanta.
2. instanta se va pronunta prin incheiere.
Cautiunea este fixata printr-o incheiere ce nu poate fi atacata separat ci doar impreuna cu hotararea finala ce se da in procesul in care s-a pus problema cautiunii.
3. termenul pentru plata cautiunii curge de la data la care i-a fost comunicata incheierea debitorului cautiunii. Incheierea ii este comunicata debitorului doar in pricinile urgente pentru a putea curge acest termen (deci in situatiile in care partile nu au fost citate) dar daca partile au fost citate termenul va curge de la data cand a fost fixata cautiunea, fiind irelevanta absenta acestuia care, desi citat, nu s-a prezentat.
4. nedepunerea cautiunii in termenul fixat atrage desfiintarea (de drept) a masurilor in legatura cu care s-a dispus stabilirea cautiunii (deci cautiunea se plateste dupa luarea masurii)
5. cautiunea consta intr-o suma de bani, de regula in numerar, dar in mod exceptional se poate stabili si prin instrumente de plata ori garantii reale/personale (fidejusor) daca partea in favoarea careia se depune este de acord (nu se va cere insa acordul partii in situatia titlurilor emise de stat ori de unitatile administrativ-teritoriale pentru ca acestea sunt sigure). Valoarea ipotecii ori creantei oferite de catre cel obligat la plata cautiunii trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea cautiunii stabilite de instanta. Daca debitorul contesta valoarea creantei ori ipotecii, precizand ca aceasta nu ar fi cel putin egala cu cautiunea stabilita de instanta are dreptul de a nu-si da acordul. Daca s-a acceptat de catre beneficiar un drept de ipoteca, instanta va dispune din oficiu intabularea acestuia. Daca vorbim despre o creanta ipotecara, instanta va dispune din oficiu notarea rangului acesteia in cartea funciara.
In locul sumei de bani, a instrumentelor de plata ori a garantiilor, debitorul poate aduce un garant, daca beneficiarul cautiunii isi da acordul in mod expres. Aducerea garantului in instanta se asigura de catre debitorul obligatiei de plata a cautiunii.
Cautiunea se restituie doar dupa solutionarea prin hotarare definitiva a procesului in legatura cu care a fost stabilita, sau dupa incetarea efectelor masurii pentru care a fost depusa.
Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !
Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro
Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23
LEAVE A REPLY