Cesiunea de creanta este definita in art. 1566 alin. 1 C.civ., ca fiind conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta impotriva unui tert. Creditorul care transmite creanta se numeste credent, dobanditorul se numeste cesionar, iar tertul asupra caruia exista creanta reprezinta debitor cedat. Partile contractului de cesiune sunt cedentul si cesionarul. 

Dispozitiile legale referitoare la cesiunea de creanta nu se aplica in cazul transferului creantelor in cadrul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal  si nici transferului titlurilor de valoare si altor instrumente financiare, cu exceptia dispozitiilor referitoare la cesiunea unei creante constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purtator. 

Cesiunea de creanta poate fi cu titlu oneros, caz in care dispozitiile referitoare la cesiunea de creanta se completeaza cu cele din material contractului de vanzare-cumparare sau cu cele care reglementeaza orice alta operatiunea juridical in cadrul careia partile au convenit sa se execute prestatia constand in transmiterea unei creante si cu titlu gratuit atunci cand dispozitiile referitoare la cesiunea de creanta se completeaza cu cele din materia contractului de donatie. 

Obiectul cesiunii de creanta poate fi orice creanta, indiferent care este obiectul sau. Pot fi cesionate creantele pecuniare sau de alta natura , nascute din orice contract, dintr-o promisiune de contract, nascute dintr-un delict sau dintr-o fapta licita generatoare de obligatii, dintr-un act juridic unilateral, creantele afectate de modalitati, chiar si creantele viitoare sau eventuale. 

Nu pot face obiectul cesiunii creantele care sunt declarate netransmisibile de lege si nici creantele ce au ca obiect o alta prestatie decat plata unei sume de bani ce face ca obligatia sa fie, in mod substantial, mai oneroasa.

Cesiunea de creanta transfera cesionarului toate drepturile pe care le are in legatura cu creanta cedata si toate drepturile de garantie si toate celelalte accesorii ale creantei cedate. Insa, cedentul nu poate sa predea cesionarului, fara acordul constituitorului, posesia bunului luat in gaj. In cazul in care constituitorul se opune, bunul gajat ramane in custodia cedentului. 

Cesiunea care este interzisa sau limitata prin conventia cedentului cu debitorul nu produce efecte in privinta debitorului decat daca debitorul a consimtit la cesiune, interdictia nu este expres mentionata in inscrisul constatator al creantei, iar cesionarul nu a cunoscut si nu trebuia sa cunoasca existenta interdictiei la momentul cesiunii sau cesiunea priveste o creanta ce are ca obiect o suma de bani.  Raspunderea cedentului fata de debitor pentru incalcarea interdictiei de a ceda creanta nu este limitata. 

Creanta privitoare la o suma de bani poate fi cedata in parte, insa cea care are ca obiect o alta prestatie nu poate fi cedata in parte decat daca obligatia este divizibila, iar cesiunea nu face ca aceasta sa devina, in mod substantial, mai oneroasa pentru debitor. 

Creanta este cedata prin simpla conventie a cedentului si a cesionarului, fara notificarea debitorului, consimtamantul acestuia fiind cerut doar in situatia in care, dupa imprejurari, creanta este in mod esential legata de persoana creditorului.  

Cedentul este obligat sa remita cesionarului titlul constatator al creantei aflat in posesia sa, precum si orice alte inscrisuri doveditoare ale dreptului transmis. In caz de cesiune partiala a creantei, cesionarul are dreptul la o copie legalizata a inscrisului constatator al creantei, precum si la mentionarea cesiunii, cu semnatura partilor, pe inscrisul original. 

Cesiunea de creanta produce efecte intre cedent si cesionar, iar acesta din urma pretinde tot ceeea ce primeste cedentul de la debitor, chiar daca cesiunea nu a fost facuta opozabila debitorului. Cesionarul poate, in aceleasi imprejurari, sa faca acte de conservare cu privire la dreptul cedat. 

Debitorul are dreptul sa fie despagubit de cedent si de cesionar pentru orice cheltuieli suplimentare cauze de cesiune.

Debitorul este tinut sa plateasca cesionarului din momentul in care accepta cesiunea printr-un inscris cu data certa, primeste o comunicare scrisa a cesiunii, pe suport de hartie sau in format electronic, in care se arata identitatea cesionarului, se identifica in mod rezonabil creanta cedata si se solicita debitorului sa plateasca cesionarului. In cazul unei cesiuni partiale, trebuie indicate si intinderea cesiunii. 

Inainte de acceptare sau de primirea comunicarii, debitorul nu se poate libera decat platind cedentului. Atunci cand comunicarea cesiunii este facuta de cesionar, debitorul ii poate cere acestuia sa ii prezinte dovada scrisa a cesiunii. Pana la primirea unei astfel de dovezi, debitorul poate sa suspende plata.  Comunicarea cesiunii nu produce efecte daca dovada scrisa a cesiunii nu este comunicata debitorului. 

Atunci cand cesiunea se comunica odata cu actiunea intentata impotriva debitorului, acesta nu poate fi obligat la cheltuieli de judecata daca plateste pana la primul termen, exceptie facand cazul in care, la momentul comunicarii cesiunii, debitorul se afla deja in intarziere. 

Debitorul poate sa opuna cesionarului toate mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut invoca si impotriva cedentului, putand sa opuna plata facuta cedentului inainte ca cesiunea sa ii fi devenit opozabila, indiferent daca are sau nu cunostinta de existent altor cesiuni, precum si orice alta cauza de stingere a obligatiilor survenita inainte de acel moment. 

Daca cesiunea este cu titlu oneros, cedentul are, de drept, obligatia de garantie fata de cesionar. Astfel, cedentul garanteaza existent creantei in raport cu data cesiunii, fara a raspunde si de solvabilitatea debitorului cedat. Raspunederea pentru solvabilitatea debitorului cedat se intinde pana la concurenta pretului cesiunii, la care se adauga cheltuielile suportate de cesionar in legatura cu cesiunea. 

In toate cazurile, cedentul raspunde daca prin fapta sa proprie, singura ori concurenta cu fapta altei persoane, cesionarul nu dobandeste creanta in patrimoniul sau ori nu poate sa o faca opozabila teritlor.