Clasificarea actelor juridice civile se face după mai multe criterii, necesitatea clasificării fiind impusă de stabilirea regimului juridic aplicabil.

Prin regim juridic intelegem: ansamblul unitar de reglementări având ca obiect o anumită activitate, drepturile şi obligaţiile unor categorii de persoane, situaţia unor bunuri etc.

1: În funcţie de numărul părţilor:

Actele juridice se împart în:

-unilaterale, bilaterale şi plurilaterale.

Actele juridice unilaterale, conform art.1324 din N.C.C, sunt acele acte care presupun numai manifestarea de voinţă a autorului lor (sunt astfel de acte: testamentul, acceptarea sau renunţarea la moştenire, oferta de purgă [Oferta de purgă este  oferta facută de dobanditorul  unui imobil ipotecat către creditorul ipotecar, de a plăti datoriile şi sarcinile pănă la concurenţa preţului prevăzut în actul cu titlu oneros prin care a dobândit imobilul sau pană la valoarea de preţuire a imobilului dobândit prin act cu titlu gratuit. Dacă creditorul ipotecar acceptă imobilul este purgat (curăţit) de ipotecă.], oferta de a contracta etc.;

Actele juridice bilaterale reprezintă voinţa concordantă a două parţi (de exemplu: contractul de vânzare-cumpărare, de mandat, de locaţiune etc) ;

Actul juridic plurilateral este rezultatul acordului de voinţe a trei sau mai multe parti (de pildă: contractul de societate incheiat de cel puţin trei asociaţi; convenţia de partaj când sunt trei sau mai mulţi copărtaşi, etc).

2: În funcţie de scopul urmărit la incheierea lor

Actele juridice se împart în:

–         acte cu titlu oneros (cand fiecare parte urmăreşte procurarea unui avantaj în schimbul prestaţiei sale) şi acte cu titlu gratuit (când o parte urmăreşte să-i procure celeilalte un beneficiu, fară a obţine un avantaj).

În ceea ce priveşte capacitatea, legea este mai exigentă când este vorba de acte cu titlu gratuit.

3: În funcţie de efecte

-Actele juridice se împart în acte constitutive (acele acte care dau naştere unor drepturi constitutive care nu au existat anterior) acte translative (presupun strămutarea unui drept din patrimoniul unei persoane în patrimoniul altei persoane) acte declarative (consolidează sau desfiinţează un drept preexistent)

4: În funcţie de importanţa lor

-Actele juridice se împart în acte de conservare (se urmareşte preîntampinarea pierderii unui drept), administrare (se urmareşte punera în valoare a bunului sau patrimoniului) şi dispoziţie ( are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea lui).

5: În funcţie de modul de formare

-Actele juridice civile se împart în acte consensuale (este suficientă simpla manifestare de voinţă, fără să fie necesară o anumita formă pentru validitatea ei) solemne (acele acte care trebuie să îmbrace o anumită formă pentru a fi valabile) şi reale (acele acte care nu sunt valabile decât dacă sunt însoţite de remiterea bunului).

6: După conţinutul lor

-În funcţie de acest criteriu, actele juridice pot fi patrimoniale şi nepatrimoniale.

7: În funcţie de momentul în care îşi produc efectele actele juridice pot fi încheiate între vii sau pentru cauză de moarte ( actele juridice mortis causa sunt solemne şi sunt expres prevăzute de lege).

8: După legatura lor cu modalitatile (actele juridice civile pot fi pure şi simple sau afectate de modalităti).

9: În raport de rolul voinţei parţilor în stailirea conţinutului

-În funcţie de acest criteriu actele se împart în acte juridice subiective (conţinutul lor e determinat de voinţa autorului lor) şi acte juridice condiţie (conţinutul lor e predeterminat de norme de la care nu se poate deroga).

10: După raportul dintre ele, actele juridice se împart în principale şi accesorii

11: După legatura cu scopul urmărit, actul juridic poate fi cauzal (aceasta este şi regula, ce presupune că valabilitatea implică analiza cauzei actului, iar daca ea lipseşte, se va ajunge la sancţiunea nulităţii absolute) sau abstract (sunt acele acte care nu implică analiza cauzei).

12: În raport de modalitatea încheierii, actele juridice se împart în acte juridice personale (sunt acele acte care încheiate personal şi nu prin reprezentare. Acest lucru presupune că pot fi încheiate doar de persoanele fizice) şi acte juridice încheiate prin reprezentant.

13: După reglementarea şi denumirea lor pot fi acte juridice numite (tipice) şi nenumite (atipice)

14: După modul de executare:

În funcţie de acest criteriu actele juridice se împart în acte cu executare dintr-o dată (uno ictu) şi acte cu executare succesivă.

 

 

Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !

Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro
Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23

https://plus.google.com/u/0/110226105227936026014/posts