Compensatia reprezinta modul de stingere al obligatiilor reglementat in art. 1616 C.civ, articol conform caruia datoriile reciproce se sting prin compensatie pana la concurenta celei mai mici dintre ele. Deci compensatia este definita ca acel mijloc de stingere a doua obligatii reciproce si de aceeasi natura existente intre doua persoane, astfel incat fiecare este, concomitent, creditor si debitor al celeilalte. Asadar, compensatia are ca efect stingerea reciproca a celor doua obligatii pana la concurenta valorii celei mai mici dintre ele. Daca obligatiile sunt de valoare egala, ele se sting in intregime.
Prin compensatie se pot stinge orice fel de obligatii, indiferent ca au izvor contractual sau extracontractual, cu conditia sa aiba ca obiect prestatia de a da sume de bani sau alte bunuri fungibile de aceeasi natura.
Compensatia opereaza de drept imediat ce exista doua datorii certe, lichide si exigibile, oricare ar fi izvorul lor si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile de aceeasi natura. Obligatiile sunt reciproce daca exista intre aceleasi persoane, fiecare avand, una fata de cealalta, atat calitatea de creditor cat si de debitor. O parte poate cere lichidarea judiciara a unei datorii pentru a putea opune compensatia. Oricare dintre parti poate renunta, in mod expres ori tacit, la compensatie.
Compensatia nu are loc atunci cand:
Creanta rezulta dintr-un act facut cu intentia de a pagubi (de exemplu, victimei unui furt nu i se poate opune compensatia unei datorii pe care o are fata de autorul acelui furt)
Datoria are ca obiect restituirea bunului dat in depozit sau cu titlu de comodat(de exemplu, cand creanta consta in dreptul de a cere restituirea unor bunuri date in deposit neregulat, depozitarul nu poate opune deponentului compensatia obligatiei de restituire a bunurilor cu obligatia deponentului de a-I plati cheltuielile de conservare si alte cheltuieli ocazionat de depozit)
Are ca obiect un bun insesizabil (de exemplu, nu poate face obiectul compensatiei creanta privind pensia de intretinere cu o alta creanta a intretinutului fata de intretinator)
Termenul de gratie acordat pentru plata uneia dintre datorii nu impiedica realizarea compensatiei. Atunci cand mai multe obligatii susceptibile de compensatie sunt datorate de acelasi debitor, regulile stabilite pentru imputatia platii se aplica in mod corespunzator.
Fideiusorul poate opune in compensatie creanta pe care debitorul principal o dobandeste impotriva creditorului obligatiei garantate. Debitorul principal nu poate, pentru a se libera fata de creitorul sau, sa opuna compensatia pentru ceea ce acesta din urma datoreaza fideiusorului.
Compensatia nu are loc si nici nu se poate renunta la ea in detrimentul drepturilor dobandite de un tert, astfel debitorul care dobandeste o creanta asupra creditorului popritor nu poate opune compensatia impotriva acestuia din urma. Debitorul care putea sa opuna compensatia si care a platit datoria nu se mai poate prevala, in detrimentul tertilor, de privilegiile sau de ipotecile creantei sale.
Debitorul care accepta pur si simplu cesiunea sau ipoteca asupra creantei consimtita de creditorul sau unui tert nu mai poate opune acelui tert compensatia pe care ar fi putut sa o invoce impotriva creditorului initial inainte de acceptare.
Cesiunea sau ipoteca pe care debitorul nu a acceptat-o, dar care i-a devenit opozabila, nu impiedica decat compensatia datoriilor creditorului initial care sunt ulterioare momentului in care cesiunea sau ipoteca i-a devenit opozabila.
Compensatia produce urmatoarele efecte:
Stinge cele doua datorii reciproce, pana la concurenta obligatiei care are valoarea cea mai mica
Compensatia opereaza ca o plata dubla, consecintele fiind urmatoarele: compensatie stinge implicit si garantiile si accesoriile obligatiei pricnipale, debitorul care putea sa opuna compensatia si care a platit datoria nu se mai poate prevala, in detrimentul tertilor, de privilegiile sau de ipotecile creantei sale.
Cand intre partile compensatiei exista doua sau mai multe datorii reciproce sau compensabile, se aplica regulile de la imputatia platii
In cazul solidaritatii passive, compensatia care se produce intre creditor si un codebitor solidar produice efectul extinctive de obligatie numai in limita partii de datorie a codebitorului solidar cu care se realizeaza compensatia, iar ceilalti codebitori solidari raman obligati pentru partea de datorie ramasa dupa ce a operat compensatia
In cazul indivizibilitatii, compensatia intervenita intre unul dintre debitorii obligati indivizibil si creditor stinge obligatia indivizibila si ii libereaza pe ceilalti debitori, acestia ramanand insa tinuti sa plateasca celui dintai echivalentul partilor lor.
In cazul compensatiei conventionale si a celei judiciare, aceste efecte se produc de la data cand s-a incheiat conventia privitoare la compensatie