cvcReglementare: art. 398-399 Cod Procedură Civilă.
Hotărârea judecătorească trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată și se dă în numele legii. Când unanimitatea nu poate fi realizată, hotărârea se ia cu majoritatea membrilor completului. Dacă din deliberare rezultă mai mult de două opinii, judecătorii ale căror păreri se apropie mai mult sunt datori să se unească într-o singură. Deci, în cazul în care majoritatea nu poate fi realizată, procesul se judecă în complet de divergență.
Astfel, completul de divergenţă este un colectiv format dintr-un număr impar (trei) de judecători în vederea soluţionării litigiului, dacă cu prilejul deliberării nu s-a format o opinie unanimă în cadrul completului de judecată (format din doi judecători).
Completul de divergență este format din completul iniţial (cei doi judecători), care se întregeşte cu un al treilea judecător. Cel de al treilea judecător poate fi preşedintele sau vicepreşedintele instanţei, preşedintele de secţie ori un judecător desemnat de președinte.
În această situație, judecata are loc în aceeași zi sau, dacă nu este posibil, într-un termen care nu poate depăși 20 de zile de la ivirea divergenței, cu citarea părților. În pricinile considerate urgente, acest termen nu poate fi mai mare de 7 zile.
Dezbaterile vor fi reluate asupra chestiunilor rămase în divergență și care se anunță părților în ședință, instanța fiind îndreptățită, atunci când apreciază că este necesar, să administreze noi dovezi și să ordone orice alte măsuri îngăduite de lege. Părțile vor pune din nou concluzii asupra chestiunilor aflate în divergență.
Judecătorii au dreptul să revină asupra părerii lor care a provocat divergența. Iar, când divergența nu privește soluția ce trebuie data întregii cauze după judecarea chestiunilor rămase în divergență, completul care a judecat înainte de ivirea ei va putea continua judecarea cauzei.
Completul de divergență se formează nu numai în scopul pronunţării soluţiei finale, ci şi pentru rezolvarea unor divergenţe ce apar pe parcursul judecăţii. Aceasta deoarece completul de judecată se poate afla în divergenţă şi cu privire la rezolvarea unor cereri incidente, excepţii de procedură sau cu privire la încuviinţarea anumitor probe.