Coordonator: Av. Bogdan Dobrescu
Editor articol juridic: Matei Corina
Sunt aceleasi conditii prevazute de lege la art. 32 NCPC, pentru exercitarea actiunii civile:
1. are capacitate procesuala
2. are calitate procesuala
3. formuleaza o pretentie
4. justifica un interes
Conditiile sunt prevazute cumulativ.
Capacitatea procesuala presupune aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii procesuale (capacitate de folosinta) si de a-si asuma drepturi procesuale (capacitate de exercitiu. Altfel spus „sa poata sta in judecata”). Lipsa capacitatii procesuale atrage nulitatea absoluta sau relativa. Persoana juridica fara personalitate juridica poate sta in judecata doar ca parat, nu ca reclamant, si doar daca are organe proprii de conducere. Nu va putea formula nici cereri de interventie accesorie. Lipsa capacitatii procesuale se invoca pe cale de exceptie. Este o exceptie de fond, peremptorie si absoluta, deci poate fi invocata in orice stare a pricinii si de oricine. In cazul lipsei capacitatii de exercitiu, spre deosebire de cea de folosinta, nulitatea este relativa, nu absoluta, si nu intervine automat ci se va da un termen pentru indeplinirea lipsurilor. Sanctiunea nulitatii relative va interveni daca lipsurile nu sunt acoperite nici dupa acest termen.
Calitatea procesuala presupune identitate intre reclamant si cel care e titularul dreptului, dar si identitate intre parat si cel obligat la respectarea dreptului, ambii fiind parti ale aceluiasi raport juridic dedus judecatii. Spre deosebire de capacitatea procesuala, calitatea se determina in concret, la speta. Astfel, reclamantul trebuie ca in cuprinsul actiunii sale sa expuna pretinsa incalcare a dreptului sau si temeiul care ii da dreptul sa recurga la actiune. Instanta va verifica dupa sesizare, daca reclamantul are calitate procesuala activa si daca paratul are calitate pasiva. Cercetarea acestui aspect se poate face si in dezbateri, dat fiind ca in nenumarate litigii insasi calitatea de titular al dreptului este dezbatuta.
Lipsa calitatii procesuale se invoca pe care de exceptie. Este o exceptie de fond, dirimanta si absoluta. Codul de procedura civila permite si unirea exceptiei cu fondul. In acele situatii in care pentru a dovedi cine este sau nu este titularul unui drept, trebuie judecat fondul, exceptia va fi lasata la urma.
Formularea unei pretentii presupune afirmarea unui drept. Dreptul respectiv trebuie sa fie recunoscut, adica legitim, in caz contrar, actiunea va fi respinsa ca nefondata. Dreptul nu trebuie exercitat abuziv, ci potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut de lege si trebuie sa fie actual. Conditia actualitatii este ceruta in actiunile prin care se cere realizarea unui drept nu constatarea lui, fiindca daca se cere constatarea, el va fi recunoscut asa cum se gaseste el, afectat sau nu de un termen ori o conditie suspensiva. Se pot introduce insa si actiuni preventive, adica inainte de implinirea termenului. Spre exemplu, partea poate solicita incuviintarea executarii silite a unei obligatii inainte ca ea sa ajunga la termen. Hotararea nu va putea fi valorificata insa decat dupa trecerea termenului, in cazul in care partea nu-si executa de bunavoie obligatia. Astfel se evita o paguba pe care partea ar putea sa o sufere daca ar astepta mai intai implinirea termenului ca apoi sa se constate ca debitorul nu-si indeplineste obligatia si abia apoi sa ceara executarea obligatiei. In felul acesta are deja un titlu pe care sa-l puna in executare in cazul refuzului.
In lipsa interesului actiunile vor fi respinse. Prin interes intelegem un folos practic, imediat, pe care il poate justifica punerea in miscare a procedurii judiciare.
Sunt lipsite de interes:
-actiunea celui care are deja un titlu executoriu si cere constatarea dreptului sau (dat fiind ca o actiune in constatare are caracter subsidiar)
-cand cel ce a castigat un proces formuleaza apel sau recurs. Nu poate formula o cale de atac nici pentru a se plange de faptul ca in timpul procesului instanta i-a respins unele exceptii, deoarece la final, a castigat. Poate foruma o astfel de actiune in cazul solicitarii cheltuielilor de judecata.
-actiunea prin care cel ce a primit o donatie fara sarcini cere anularea ei (o donatie de acest fel nu-l pagubeste si prin urmare, anularea nu-i va profita in nici un fel. Daca persoana totusi nu doreste bunul, il poate vinde sau dona la randul sau)
-contestatia in anulare prin care se invoca nelegala citare a adversarului etc.
Lipsa interesului se invoca pe cale de exceptie. Este o exceptie de fond, dirimanta si absoluta.
Daca o actiune este respinsa pentru lipsa de interes, ea nu va avea autoritate de lucru judecat. Prin urmare persoana va putea introduce ulterior aceeasi actiune daca interesul va exista.
Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !
Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro
Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23
https://plus.google.com/u/0/110226105227936026014/posts
LEAVE A REPLY