Confiscarea este măsura de siguranţă care constă în restrângerea drepturilor patrimoniale, prin trecerea silită şi gratuită în proprietatea statului a anumitor categorii de bunuri a căror deţinere este apreciată ca periculoasă pentru valorile sociale ocrotite. Sunt supuse confiscării speciale :

  • bunurile produse prin săvâşirea faptei prevăzute de legea penală;
  • bunurile care au fost folosite, în orice mod, la săvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale infractorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. Această măsură nu poate fi dispusă în cazul infracţiunilor săvârşite prin presă;
  • bunurile produse, modificate sau adaptate în scopul săvârşirii unei infracţiuni, dacă au fost utilizate la comiterea acesteia şi dacă sunt ale infractorului. Când bunurile aparţin altei persoane, confiscarea se dispune dacă producerea, modificarea sau adaptarea a fost efectuată de proprietar ori de către infractor cu stiinţa proprietarului;
  • bunurile care au fost date pentru a determina săvârşirea unei fapte sau pentru a răsplăti pe faptuitor;
  • bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia;
  • bunurile a căror deţinere este interzisă de lege.

Dacă există infracţiunea, confiscarea se poate dispune chiar dacă a intervenit amnistia sau prescripţia răspunderii penale.

Confiscarea are caracterul unei sancţiuni de drept penal, şi nu de despagubire civilă. Caracterul de sancţiune de drept penal al confiscării speciale exclude posibilitatea unei obligaţii solidare. Dacă o infracţiune s-a comis în participaţie şi folosul a fost împărţit între participanţi, acestia nu pot fi obligaţi în solidar la plata sumelor repreyentând valorile confiscate,ci fiecare va fi obligat la restituirea bunurilor corespunzătoare părţii care i-a revenit.

În cazul bunurilor care au fost folosite, în orice mod, la săvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale infractorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor( prevazut în art. 118 alin.(1) lit b). C.pen.) dacă valoare bunurilor supuse confiscării este vădit disproporţionată faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, se dispune confiscarea în parte, prin echivalent bănesc, ţinând seama de urmarea infracţiunii şi decontribuţia bunului la producerea acesteia.

În cazul bunurilor care au fost folosite, în orice mod, la săvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale infractorului sau dacă,aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor,şi în cazul bunurile produse, modificate sau adaptate în scopul săvârşirii unei infracţiuni, dacă au fost utilizate la comiterea acesteia şi dacă sunt ale infractorului (prevăzute în art. 118 alin.(1) lit c). C.pen.), dacă bunurilenu pot fi confiscate , întrucât nu sunt ale infractorului, iar persoana căreia îi aparţin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se confiscă echivalentul în bani al acestora.

Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani şi bunuri până la concurenţa valorii acestora.

Se confiscă, de asemenea, bunurile şi banii obţinuţi din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării. Înstanţa poate să nu dispună confiscarea bunului dacă acesta face parte din mijloacele de existenţă, de trebuinţă zilnică ori de exercitare a profesiei infractorului sau a persoanei asupra căreia ar putea operamăsura confiscării speciale.

Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !

Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro

Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23

https://plus.google.com/u/0/110226105227936026014/posts