Sediul materiei este dat de art. 133-137 Noul Cod de Procedura Civila.
Conflictele de competenta sunt de doua feluri: pozitive si negative.
Exista conflict pozitiv de competenta atunci cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece acelasi proces (art. 133 pct.1) si este negativ atunci cand doua sau mai multe instante si-au declinat reciproc competenta de a judecata acelasi proces sau, in cazul declinarilor succesive, daca ultima instanta investita isi declina la randul sau competenta in favoarea uneia dintre instantele care anterior s-au declarat necompetente (art. 133 pct. 2).
De retinut este faptul că, in cazul conflictului pozitiv de competenta este necesara existenta identitatii de parti, obiect si de cauza.
Pentru a ne afla in cazul conflictului negativ de competenta este necesar ca ultima instanta investita sa trimita dosarul uneia dintre instantele care s-au dezinvestit anterior de solutionarea cauzei, chiar daca aceasta nu se dezinvestise in favoarea sa. Nu exista conflict negativ de competenta in situatia in care ultima instanta investita nu trimite dosarul niciuneia dintre instantele anterioare, cu unei alte instante.
In ceea ce proveste conditiile cerute pentru nasterea unui conflict de competentă, indiferent ca vorbim despre un conflict pozitiv sau negativ, sunt necesare a fi întrunite următoarele două conditii: a) conflictul să se nască între două sau mai multe instante judecătoresti cu privire la judecarea unei anumite cauze civile în fond; b) instantele sesizate, după caz, să fi examinat exceptia ridicată si să se declare deopotrivă competente sau necompetente să judece acea cauză.
Conflictele de competentă împiedică cursul normal al desfăsurării activitătii judiciare si prin urmare ele trebuie rezolvate. Initiativa în rezolvarea conflictelor de competentă este stabilită prin lege pe seama instantei de judecată în fata căreia s-a ivit conflictul. Se dispune în această privintă prin art. 134 NCPC: “instanta înaintea căreia s-a ivit conflictul de competentă va suspenda din oficiu judecata cauzei si va înainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul”.
In cazul conflictelor negative de competenta, instanta inaintea carei s-a ivit conflictul de competenta este cea din urma instanta care s-a declarat necompetenta si s-a dezinvestit in favoarea instantei care i-a trimis dosarul. In conformitate cu dispozitiile art. 132 alin. (1) NCPC, hotararea de admitere a exceptiei de necompetenta nu este supusa niciunei cai de atac.
In ceea ce priveste conflictele pozitive de competenta, instanta inaintea carei s-a ivit conflictul de competenta este cea din urma instanta care s-a declarat competenta sa solutioneze cauza. Potrivit art. 132 alin. (2) din C. proc. civ, „incheierea prin care o instanta se declara competenta, poate fi atacata numai odata cu hotararea pronuntata in cauza”.
Este de metionat si faptul ca, dreptul de a sesiza instanta care va rezolva conflictul de competenta nu apartine partilor.
Cat priveste solutionarea conflictului, se prevede in art. 135 NCPC ca solutionarea conflictelor de competenta dintre instantele judecatoresti se solutioneaza de catre instanta imediat superioara si comuna instantelor aflate in conflict. De asemenea, s-a reglementat expres faptul ca, nu se poate crea conflict de competente cu Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar ” hotararea de declinarea a competentei sau de stabilire a competentei pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie este obligatorie pentru instanta de trimitere”.
Articolul 135 alin. (4) C.proc.civ prevede faptul ca, instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor. Mai intai se verifica existenta conflictului de competenta, pentru ca mai apoi sa se stabileasca instanta competenta. Hotararea acestei instante este definitiva (regulatorul de competenta).
Este important de retinut ca hotararea prin care se rezolva conflictul de competenta are autoritate de lucru judecat, astfel incat instanta careia i se trimite dosarul este obligata sa rezolve pricina.
Se poate crea conflict de competenta si intre o instanta judecatoreasca si un alt organ cu activitate jurisdictionala. Competenta sa solutioneze un asemnea conflict este instanta superioara instantei in conflict.
De asemenea, se poate crea un conflict de competenta si intre doua sectii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Singura conditie necesara este ca aceste sectii sa aiba o specializare diferita. Conflictul se va solutiona, in acest caz, de completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Potrivit art. 137 NCPC, probele administrate in fata instantei necompetente raman castigate judecatii si instanta investita cu solutionarea cauzei nu va din dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice. Ratiunea pentru care s-a institui acesta norma este administrarea eficienta a justitiei si pentru a se evita suportarea unor noi cheltuieli pentru parti.
LEAVE A REPLY