Contestatia deciziei de pensionare reprezinta, in termeni administrativi, o procedura prealabila ce trebuie indeplinita de catre cel caruia i se adreseaza decizia de pensionare, mai inainte de a putea actiona in instanta casa teritoriala de pensii, care a emis respectiva decizie.
Astfel, Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede in art. 106, alin. (4) ca: “Decizia casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale se comunica persoanei care a solicitat pensionarea, in termen de 5 zile de la data emiterii.” Conform normelor de aplicare a legii anterior mentionate comunicare deciziei se realizeaza prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
O data primita aceasta decizie de catre destinatarul ei, este important ca in cazul in care acesta nu este multumit si doreste modificare sau anularea ei sa se conformeze art. 149, alin. (1): “Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii si de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestatii, respectiv la comisiile de contestatii care functioneaza in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii.” Dupa cum precizeaza si alin. (2), al aceluias articol, aceasta cerere de reexaminare reprezinta o procedura administrativa prealabila, obligatorie, dar care nu are un caracter jurisdictional. Altfel spus destinatarul deciziei de pensie nu poate ataca in instanta, direct, hotararea casei teritoriale sau sectoriale de pensii. El trebuie mai intai sa conteste decizia de pensii conform art. 149, alin. (1).
Daca aceasta contestatie nu are loc in termen de 30 de zile de la data comunicarii, sau de la data in care a primit scrisoarea recomandata, se considera ca destinatarul este de acord cu actul administrativ individual, comunicat de catre casa de pensii.
Numim decizia de pensie un act administrativ, pentru ca ea se incadreaza in definitia acestui termen, dat de Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, in art. 2, alin. (1), lit. c). Deasemenea, Legea 554/2004 este cea care instituie obligativitatea îndeplinirii procedurii prealabile în litigiile de contencios administrativ, in cadrul art. 7. Aceeasi lege dispune ca: “Plangerea prealabila in cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, si peste termenul prevazut la alin. (1), dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului.
Termenul de 6 luni este termen de prescriptie”(art. 7, alin. 7). Termenul prevazut in art. 7 alin. (1) este termenul prevazut si de art. 149, alin. (1), adica termenul de 30 de zile. Totusi dupa cum vedem, acest termen de 30 de zile nu este un termen de prescriptie, reclamantul putand sa depuna aceasta plangere prealabila si dupa expirarea lui, pentru motive temeinice, dar nu mai tarziu de 6 luni. Cu privire la examinare motivelor temeinice, aceastea sunt controlate mai intai de cate organul administrativ la care este depusa plangerea, iar mai apoi in cazul in care se ajunge la instanta, de catre judecator. Ca motiv temeinic poate fi invocata boala, lipsa de la domiciliu, problemele grave de sanatate ale membrilor familiei si altele, insa in ultima instanta judecatorul este cel care decide daca acestea au avut un rol determinant, astfel incat reclamantul nu a putut depune contestatia in termenul de 30 de zile.
Art. 7, alin. (7) al Legii 554/2004 este intr-o aparenta contradictie cu art. 149, alin. (4) din Legea 263/2010, care spune ca: “deciziile de pensie necontestate in termenul prevazut la alin. (1) sunt definitive.” Totusi, in cazul existentei unui litigiu, judecatorul pe baza motivelor temeinice invocate de catre reclamant va considera ca indeplinita procedura prealabila, chiar daca data de depunere a plangerii nu a respectat termenul impus de Legea 263/2010.
Atacarea deciziei de pensie in instanta este ultima modalitate de anulare sau modificare a ei. Dupa cum am vazut actiunea in instanta trebuie sa fie precedata de o procedura speciala, ea fiind guvernata de legea contenciosului administrativ si legea privind sistemul unitar de pensii publice.
Hotararile comunicate in urma plangerii prealabile, pot fi atacate la instanta de contencios admnisitrativ competenta in termen de 30 de zile de la data comunicarii, in cazul neatacarii ramanand definitive dupa trecerea celor 30 de zile.
Tribunalele si curtiile de apel realizeaza jurisdictia asigurarilor sociale.
LEAVE A REPLY