Mecanismul decăderii din beneficiul termenului suspensiv are o importanţă majoră din multe puncte de vedere. Ea reprezintă o sancţiue a debitorului şi în acelaşi timp, o măsură de apărare a intereselor creditorului. În primul rând, decăderea din beneficiul termenului, îndeplineşte funcţia de previziune, daca este anticpată în mod cert neexecutarea, ea trebuie considerată actuală. În consecinţă, anticiparea neexecutării poate avea drept consecinţă posibilitatea creditorului de a invoca remediile pentru neexecutare ca şi când aceasta ar fi actuală, fără să mai trebuiască să aştepte scadenţa obligaţiei. Astfel, de exemplu, trebuie să admitem că, decăderea din termen poate fi un temei pentru exceptia de neexecutare anticipată ca şi pentru rezoluţiunea anticipată a contractului. Porivit art. 1417 C.civ., debitorul poate fi decăzut din beneficiul termenului în mai multe situaţii :

  • dacă se află în stare de insolvabilitate sau insolvenţă declarată în condiţiile legii( art. 1417 alin.(1) C.civ.). Starea de insolvabilitate sau insolvenţă, dacă nu există criterii legale de constatare specifică ( de exemplu, procedura falimentului), art. 1417 alin.(2) C.civ., oferă o sumă de criterii de determinare a acesteia. În primulrând, starea de insolvabilitate este definită ca acea situaţie econmică a debitorului, care „ rezultă din inferioritatea activului patrimonial ce poate fi supus, potrivit legii, exeutării silite, faţă de valoarea totală a datoriilor exigibile”. O asemenea stare de insolvabilitate se constată de către instanţă( care în rincipiu, pronunţă şi decăderea din benefiiul termenului). În constatarea insolvabilităţii debitorului, instanţa trebuie să ţină seama de împrejurări diverse care indică insolvabilitatea debitorului, cum ar fi, dispariţia intempestivă a debitorului, neplata unor datorii devenite scadente ale acestuia, declanşarea împotriva acestuia a unei proceduri de executare silită( de regulă, fără ca aceasta sa fi dus la rezultatul urmărit de cel care a procedat la oasemenea executare), alte asemenea împrejurări;
  • în ipoteza când, cu intenţie sau dintr-o culpă gravă, a micşorat garanţiile pe care le-a constituit creditorului( de exemplu, pieirea imobilului ipotecat datorită neglijenţei debitorului prin incendiu, ruină, tăiere abuzivă a padurii ipotecate, etc) sau nu a constituit garanţiile promise( de exemplu, debitorul se obligase prin contractul de împrumut să constituie intr-un anumit termen o ipotecă şi termenul s-a scurs fără ca garanţia sa se fi constituit, art. 1417 alin.(1) C.civ.);
  • în ipoteza în care debitorul , din culpa sa, ajunge în situaţia de a nu mai satisface o condiţie considerată esenţială de creditor la data încheierii contractului. Pentru ca în această ipoteză decăderea să opereze, trebuie îndeplinite mai multe condiţii :
  • trebuie să se fi prevăzut expres caracterul esential al condiţiei;
  • să se fi prevăzut expres posibilitatea aplicării sancţiunii decăderii din termen;
  • să fi existat un interes legitim pentru creditor să cnsidere condiţia respectivă drept esenţială ( art. 1417 alin.(3) C.civ.)

Efectul decăderii din termen , exact ca şi cel al renunţării la termen, constă în transformarea obligţiei afectată de termen într-o obligaţie simplă. Decăderea din termen apare astfel ca o exigibilitate anticipată a creanţei( art. 1418 C.civ.). Cu toate acestea, efectul decăderii este limitat la debitorul aflat într-una din situaţiile menţionate mai sus, decăderea nefiind opozabilă celorlalţi codebitori, chiar solidari (art.1419 C.civ.) care vor beneficia în continuare de termenul suspensiv. Dar, deducem de aici că o eventuală decădere este totuşi opozabilă garanţiilor obligaţiei principale( fiedeiusori, garanţi ipotecari, debitori gajişti). Decăderea din termen se consideră că nu operează de drept, ci trebuie pronunţată de instanţa de judecată în urma unei cereri a celui interesat în acest sens. Cu toate acestea, mai ales pentru că legiuitorul nu prevedenimic în acest sens, trebuie să admitem că decăderea din termen poate fi invocată şi pe cale unilaterală, mai ales în cazull excepţiei de neexecutare anticipate şi al rezoluţiuni anticipate, urmând ca instanţa, în cadrl controlului a posteriori să se pronunţe asupra legalităţii modului în care a fost apreciată unilateral decăderea din termen.

Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !

Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro

Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23

https://plus.google.com/u/0/110226105227936026014/posts