Donaţia deghizată este o donaţie simulată care, sub aparenţa unui contract cu titlu oneros, ascunde natura gratuită a unui contract secret. De exemplu, deşi printr-un contract public de vânzare-cumpărare se înstrăinează o casă, în fapt, dreptul de proprietate se transmite cu titlu gratuit. In acest caz, deşi părţile contractante recunosc existenţa unui preţ, acesta nu există în realitate (nefiind datorat).

In practica exista unele dificultati de calificare a unor dispozitiica fiing deghizate, indirecte  sau pur si simplu oculte.

Donatia deghizata, prin natura ei presupune intotdeauna cu necesitate o simulatie constand, pe de o parte, intr-un act oneros, care nu este real, fie in tot, fie in parte, ci doar fictiv, si, pe de alta parte, intr-un act ascuns, dar real care este o liberalitate.

Tot in practica se intalnesc deseori cazuri in care simulatia poarta asupra naturii juridice a actului de liberalitate, ci doar asupra persoanei donatarului, actul aparent fiind o donatie, dar beneficiarul aparent al acesteia este o alta persoana decat cea gratificata in realitate de donator. In aceasta situatie nu poate fi vorba despre o donatie deghizata, caci lipsesc cu totul elementele care o definesc , ci pur si simplu de o donatie simulata in privinta persoanei beneficiarului.

Nu este exclus ca o donatie  sa fie in acelasi timp deghizata si simulata in privinta beneficiarului real al acesteia, ceea ce, in principiu, nu afecteaza valabilitatea operatiunii juridice.  Diferenta esentiala intre donatia deghizata si donatia prin interpunere de persoane este ca in vreme ce in cazul celei dintai este admisa dispensa de la forma impusa donatiilor de dipozitiile art. 1011 alin. (1) NCC.

Cu privire la conditiile de valabilitate ale donatiei deghizate, distingem intre conditiile referitoare la actul care deghizeaza donatia si conditiile referitoare la donatia propriu-zisa.

Conditiile referitoare la actul care deghizeaza donatia:

  1. actul aparent trebuie sa ascunda perfect donatia;
  2. actul care disimuleaza donatia trebuie sa intruneasca cel putin in aparenta conditiile de fond ale unui asemenea act; de exemplu, daca actul care disimuleaza donatia este o vanzare, pretul trebuie sa fie indicat in contract si sa fie serios cel putin in aparenta. Chiar daca pretul stipulat in contract este derizoriu se considera ca aparanta de validitate a actului care disimuleaza donatia este salvata, dat fiind capot exista acte oneroase valabil incheiate pe un pret simbolic, care insa sunt contracte nenumite, nu veritabile vanzari.
  3. actul care disimuleaza donatie trebuie sa intruneasca toate conditiile de forma ale unui asemenea act; pentru ca donatia deghizata sa fie valabila se cere ca actul oneros care o disimuleaza sa fie incheiat cu respectarea tuturor cerintelor de forma impuse de lege, indiferent daca este vorba despre formalitatile cerute ad validitateam, ad probationem sau pentru opozabilitate fata de terti. Aceasta exigenta se explica prin faptul ca actul aparent trebuie sa ascunda perfect realitatea. De exemplu, in cazul in care actul care deghizeaza donatia este o vanzare realizata in forma unui inscris sub semnatura privata, liberalitatea nu este valabila daca inscrisul nu contine mentiunea dublului exemplar, potrivit art. 274 alin. (1) C.Civ.

Conditiile referitoare la donatia propriu-zisa:

  1. donatia trebuie sa intruneasca toate conditiile de fond ale unei liberalitati; trebuie intrunite cerintele referitoate la intentia de a gratifica, capacitate, irevocabilitate, cauza licita si morala, obiect.
  2. in privinta formei, donatia deghizata este valabila fara forma autentica, singura conditie ceruta fiind aceea ca actul aparent sa respecte conditiile de forma ce ii sunt proprii, chiar daca este vorba despre un act sub semnatura privata.

In general, donaţiile deghizate sunt valabile, simulaţia nefiind, în principiu, sancţionată cu nulitatea. Dacă însă deghizarea este frauduloasă, contractul este nul. De exemplu, dacă donaţia a fost deghizată „în scopul de a eluda revocabilitatea donaţiilor între soţi”, contractul este sancţionat cu nulitatea (art. 1033 alin. (1) C.Civ.).

Forma donaţiei deghizate (a contractului care deghizează o donaţie) este forma cerută de lege pentru validitatea actului aparent, şi nu forma autentică impusă de art. 1011 alin. (1) C.Civ. pentru donaţii. De exemplu, dacă sub aparenţa unui contract de vânzare-cumpărare, părţile convin să transfere gratuit un autoturism, forma donaţiei deghizate este cea prevăzută de lege pentru actul aparent; deci, în acest caz, contractul este valabil încheiat prin înscris sub semnătură privată. Dacă însă obiectul vânzării aparente este un imobil, forma valabilă a donaţiei deghizate este forma autentică.

Odata valabil incheiata, donatia deghizata produce efecte identice donatiilor ostensibile,fiind supusa revocarii pentru ingratitudine, neindeplinirea sarcinilor, luarii in considerare la stabilirea masei de calcul a succesiunii, raportului si reductiunii.

Proba deghizării se face potrivit regulilor din materia simulaţiei: părţile contractante, precum şi succesorii lor universali sau cu titlu universal o pot face cu un contraînscris sau cu început de dovadă scrisă (completat cu martori sau prezumţii), iar terţii o pot face prin orice mijloc de probă (deoarece, pentru ei, simulaţia este un simplu fapt).