Coordonator: Av. Bogdan Dobrescu
Editor articol juridic: Matei Corina
Dreptul de uz este un drept real in virtutea caruia titularul se poate folosi de un lucru si ii poate culege fructele naturale si industriale, doar pentru nevoile lui si ale familiei sale, particularitate ce il transforma intr-o varietate a dreptului de uzufruct.
Dreptul de abitatie este o varianta a uzufructului ori uzului, dar se deosebeste de acestea prin obiect: casa de locuit. Practic, titularul are dreptul de a locui in locuinta nudului proprietar impreuna cu sotia sau copii sai chiar daca nu era casatorit si nu avea copii la momentul constituirii abitatiei. Spre exemplu, initial s-a mutat cu parintii sau alte persoane pe care le avea in ingrijire.
Mai simplu spus, cand un drept de uz are ca obiect o casa de locuit se transfroma in ‚abitatie”. Prin urmare o persoana nu poate fi si titulara unui drept de uz si a unui drept de abitatie in acelasi timp, cu privire la acelasi bun.
In mod logic, titularul unor astfel de drepturi poate fi doar persoana fizica, intrucat doar ea poate avea o „familie” si poate culege doar fructe naturale si industriale nu si civile, pentru ca bunul nu poate fi arendat ori inchiriat.
Astfel de drepturi pot fi constituite prin acte juridice intre vii sau mortis causa-testament, ori prin alte moduri prevazute de lege. Fiind vorba doar de imobile, in cazul abitatiei este ceruta forma autentica si respectarea dispozitiilor cartii funciare.
Se poate ca un contract de vanzare-cumparare sa cuprinde doua acte juridice distincte: vanzarea-cumpararea casei si conventia prin care se constituie un drept de abitatie viagera asupra unei camere. Daca cel de al doilea act nu este respectat, instanta nu poate dispune rezolutiunea pentru nerespectarea obligatiei, pentru ca cele doua acte sunt distincte si au un obiect propriu. De aceea, reclamantul, are la dispozitie pentru a reintra in spatiul locativ o actiune reala (confesorie) sau o actiune personala (fondata pe titlul abitatiei).
In ceea ce priveste dobandirea unor astfel de drepturi prin uzucapiune, caci in lumina noului cod, este posibila dobandirea nu doar a dreptului de proprietate ci si a dezmembramintelor dreptului de proprietate, este posibil, teoretic, dobandirea dreptului de uz, dar imposibil de conceput in cazul dreptului de abitatie. Ar insemna ca cel ce stapaneste locuinta, pe termenul cerut de uzucapiune, sa nu vrea sa devina proprietar si doar sa obtina un drept de abitatie pentru el si familia sa. Ori consider ca in baza unui rationament logic, o persoana nu ar avea de ce sa nu doreasca sa obtina direct dreptul de proprietate din moment ce trece aceeasi perioada de timp.
Legiuitorul roman a instituit pentru sotul supravietuitor un drept special de abitatie. Pentru a beneficia de el, sotul trebuie sa indeplineasca mai multe conditii.
In primul rand, casa trebuie sa faca parte din mostenire, iar in al doilea rand, sotul supravietuitor sa nu aiba o alta locuinta de locuit. In plus, trebuie ca acesta sa fi locuit in casa pana la deschiderea mostenirii. Dreptul sau este gratuit, inalienabil si insesizabil.
Mostenitorii pot cere restrangerea dreptului sau daca locuinta nu-i este necesara in totalitate si ii pot pune chiar si o alta locuinta la dispozitie, schimband astfel obiectul abitatiei, dar dreptul sau ramane caci in temeiul lui se face schimbul.
Dreptul special de abitatie al sotului supravietuitor se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la deschiderea succesiunii. Dreptul se va stinge mai devreme de acest termen daca sotul se recasatoreste.
Litigiile legate de dreptul de abitatie al sotului supravietuitor se solutioneaza de instanta care este competenta sa solutioneze partajul si se judeca de urgenta in camera de consiliu.
Dreptul de uz si dreptul de abitatie nu pot fi cedate. Bunurile ce fac obiectul acestor drepturi nu pot fi inchiriate sau arendate. In vechiul cod civil, se putea pentru acea parte din casa pe care nu o foloseau. In prezent este exclusa aceasta posibilitate.
Titularul dreptului de uz ori abitatie plateste tot ceea ce tine de reparatii proportional cu intinderea dreptului sau si toate cheltuielile pentru obtinerea fructelor, proportional cu cat culege, caci, uneori, dreptul sau poate fi instituit doar asupra unei parti din bun.
LEAVE A REPLY