Faptele juridice licite sunt acele actiuni omenesti care desi nu au intentia de a produce raporturi juridice de obligatii, au aceste efecte fara ca prin ele sa se incarce normele.
A. Gestiunea de afaceri
Este faotul juridic licit care se refera la faptul ca geratul fara sa primeasca vreo imputenicire va incheia din proprie initiative acte juridice sau va savarsi acte material necesare sau utile in favoarea ori interesul unei alte personae numita great.
Pentru a opera gestiunea de afaceri e necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii:
1. Sa existe o gerare a intereselor altuia (ex: efectuarea unor reparatii).
2. Actele si faptele gerantului sa fie utile geratului.
3. Actele de gestiune sa se comita din initiativa gerantului, fara mandat si fara stirea geratului.
4. Actele si faptele de gestiune trebuie savarsite cu intentia de a gera interesele altuia.
5. Gerantul sa aiba capacitatea de a contracta deoarece este in situatia de a incheia acte juridice.
In ceea ce priveste efectele pe care le produc intre gerat si gerant se nasc urmatoarele obligatii:
a. Obligatiile gerantului- de a se ingriji de afaceile altuia cu diligenta unui bun proprietar, de a finaliza afacerea pe care a inceput-o pana cand geratul va putea sa se ocupe personal de interesele sale si sa dea socoteala si de a preda tot ce a primit in urma gestiunii.
b. Obligatiile geratului- de a da gerantului cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut
in timpul gestiunii.
Intre gerat si terti in cazul in care gestiunea este ratificata ori utila, geratul are datoria sa execute toate obligatiile din sarcina gerantului, in numele geratului ori in nume propriu, pentru gestiune daca ele nu au fost executate.
Intre gerant si terti in cazul in care se cunostea ca acesta actioneaza numai in contul geratului si gestiunea este ratificata ori utila, nu va avea nicio obligatie iar daca angajamentul a fost facut personal situatia e aceeasi.
B. Plata nedatorata este faptul juridic licit care presupune executarea, din eroare a unei prestatii la care o persoana nu era obligata si nu avea intentia de a plati pentru altul, partile fiind numite creditor (solvens) si debitor (accipiens).
Conditiile platii nedatorate sunt:
a. Existenta unei plati.
b. Datoria stinsa sa nu existe.
c. Plata sa fie facuta din eroare.
In ceea ce priveste efectele pe care le produce trebuie sa se faca distinctive intre obiectul platii si buna ori reaua-credinta a debitorului.
In cazul bunurilor fungibile trebuie restituita suma de bani primita ori bunurile de gen in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate iar la obligatiile care au ca obiect bunuri certe ele vor fi restituite in natura.
Legea prevede anumite cazuri in care nu se va restitui plata facuta nedatorat:
a. Creditorul de buna-credinta va desfiinta titlul creantei sale.
b. Plata a fost facuta catre un incapabil de a o primi.
c. Actul este nul pentru o cauza imorala grava.

C. Imbogatirea fara justa cauza este faptul juridic licit prin care se mareste patrimoniul unei persoane prin micsorarea altuia fara a exista o cauza justa ori un temei juridic.
Conditiile materiale sunt:
1. Existenta unei imbogatiri a paratului.
2. Diminuarea patrimoniului reclamantului
3. Cauza unica in ceea ce priveste marirea patrimoniului paratului si micsorarea patrimoniului reclamantului.
Conditiile juridice sunt:
1. Lipsirea unei cauze juste pentru imbogatire respective saracire.
2. Imbogatitul sa fie de buna-credinta.
3. Reclamantul sa nu poata intenta o alta actiune in justitie pentru a realiza dreptul de creanra impotriva paratului.
Ca efecte, obligatia de restituirea poate fi executata in natura sau prin echivalentm cel imbogatit va putea restitui numai valoarea surplusa iar reclamantul va primi valoarea care a facut ca patrimoniul sau sa se diminueze. Momentul in care se va determina valoarea imbogatirii/saracirii este cel al cererii de chemare in judecata.