-urme de sange-
Expertiza urmelor de sange, incadrata in categoria expertizei biocriminalistice, e destinata sa ofere clarificari la numeroase intrebari adreste de organele judiciare
-urma este sau nu sange?
-caror grupe apartine sangele?
-care este zona sau organul din care provine?
-contine alcool ori elemente de natura toxica?
-care este vechimea aproximativa a urmei?
-in ce conditii e posibil sa se fi format urma?
-careia dintre persoanele indicate in actul prin care s-a dispus expertiza, i-ar putea apartine sangele?
-poate fi stabilit profilul ADN?
O identificare a persoanei se poate realiza prin stabilirea grupei, prin analizarea urmelor ADN si prin compararea acestora cu cele preluate de la suspect.
In plus, locul unde au fost desoperite urmele, pot spune multe despre directia din care a provenit spre exemplu lovitura, in functie de vechime ne putem da seama de timpul scurs de la savarsirea faptei si pana la descoperirea urmei etc. Toate aceste aspecte sutn deosebit de importante in intelegerea corecta a modului in care s-a savarsit fapta si cand. Asa cum spuneam, analizand urmele de sange ne putem da seama daca ele provin doar de la victima, daca au fost mai multe victime decat cele descoperite, daca exista si alte persoane implicate decat numarul presupus etc.
-pe baza profilului ADN-
Procesul de identificare a unei persoane incepe atunci cand aceasta lasa la locul faptei o urma biologica ce contine material genetic.A.D.N. Analiza se face in laborator si are drept punct de plecare traducerea materialului genetic intr-un cod, cu formula unica, irepetabila, specifica unui singur purtator.
Globulele rosii prezente in sangle uman, sunt singurele celule care nu au nucleu, prin urmare nu au ADN. Dar sangele nu are doar hematii, ci si multe alte celule care, odata separate in conditii de laborator pot servi la identificare. Au un inalt grad de precizie in identificarea profilului ADN: saliva si lichidul seminal (daca individul este secretor) si, bineinteles, sangele.
Au un potential mai redus in definirea profilului ADN: secretiile nazale, fluidul vaginal, parul (daca el contine si radacina), celule ale pielii, bucati de carne, urina, oase (maduva).
Diferenta intre doua amprente ADN este data de aranjarea sau succesiunea tipurilor de nucleoide. Analizele se bazeaza pe faptul ca locatiile contin numere variabile de secvente ADN care se repeta, dar secventele nu se pot repeta identic la un alt individ. Pentru siguranta, sunt examinate patru astfel de locatii ( in care secventele se repeta) iar in cazul in care la doi indivizi spre exemplu, in doua locatii, secventele se repeta identic, este imposibil sa se repete in toate 4 la fel.
In ciuda contradictiilor, amprenta ADN ofera dovada stiintifica a unicitatii noastre.