Coordonator: Av. Bogdan Dobrescu

Editor articol juridic: Matei Corina

Imbogatirea fara justa cauza este un fapt juridic licit prin care se mareste patrimoniul unei persoane si se micsoreaza corelativ patrimoniul altei persoane, fara ca pentru acest efect sa existe o cauza justa ori un temei legal.

Pentru a ne afla in prezenta ei, trebuie sa existe o imbogatire a debitorului (este vorba despre cel caruia i-a fost marit patrimoniul) si o insaracire a creditorului. In mod evident, va trebui ca intre imbogatire si insaracire sa existe o corelatie directa, adica sa aiba o cauza unica si aceeasi origine.

Prin imbogatire intelegem orice avantaj creat, indiferent ca este o crestere a activului ori o diminuare a pasivului. Prin urmare, imbogatirea se poate realiza prin dobandirea unui bun ori a unei creante sau prin evitarea unei cheltuieli obligatorii, spre exemplu i s-a platit o datorie. Avantajele morale sunt discutabile dat fiind ca se obtin rar in acest mod, dar nu sunt excluse.

Insaracirea se caracterizeaza printr-o pierdere economica, nu neaparat o diminuare a patrimoniului deoarece, spre exemplu, ne putem afla in prezenta imbogatirii fara justa cauza si in situatia in care a prestat un serviciu si nu a fost platit.

Este foarte important ca imbogatitul sa fi fost de buna-credinta, caci daca a fost de rea-credinta, nu mai suntem in prezenta unei fapte licite, ci a unei fapte ilicite, caz in care va fi angajata raspunderea civila delictuala.

De asemenea, trebuie ca insaracitul sa nu aiba la dispozitie o alta actiune in justitie pentru a-si realiza dreptul. De aici putem concluziona ca actiunile intemeiate pe imbogatirea fara justa cauza au un caracter subsidiar fata de alte actiuni. Actiunea sa va fi respinsa daca creditorul are la dispozitie o actiune bazata pe un contract, un delict, etc. In plus, nu va fi admisa daca avea o asemenea alta actiune dar ea s-a prescris ori i-a fost paralizata prin exceptii.

Atat imbogatirea cat si insaracirea trebuie sa fie lipsite de o cauza justa. Ne referim la temeiuri juridice, nu temeiuri de fapt, pentru ca temeiurile de fapt exista intotdeauna.

Restituirea se face in natura iar daca nu este posibil, prin echivalent, dupa aceleasi reguli ca in cazul platii nedatorate dar si dupa cateva regulii proprii:

1: Limitele restituirii

Debitorul (imbogatitul) va fi tinut sa restituie doar valoarea imbogatirii sale chiar daca saracirea creditorului a fost mai mare. Nu va trebui, de plida, sa-i restituie fructele civile.

2: Trebuie ca imbogatirea sa existe si la data sesizarii instantei

Actiunea in restituire se prescrie in termenul general de 3 ani, termen ce curge de la data cand creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca dupa imprejurari, dreptul la restituire si persoana debitorului.

Codul civil enumera cateva exemple in care imbogatirea este justificata:

-imbogatirea rezulta dintr-o obligatie valabila

-cel pagubit nu exercita dreptul la actiunea in restituire impotriva celui imbogatit in termenul prevazut de lege

-imbogatirea fara justa cauza este rezultatul uni act indeplinit de cel pagubit pe riscul sau, ori a avut intentia de a gratifica.

Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !

Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro

Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23

https://plus.google.com/u/0/110226105227936026014/posts