Există situaţii când un debitor are mai multe datorii, având ca obiect prestaţii de aceeaşi natură, faţă de unul şi acelaşi debitor, şi face o plată care este insuficientă pentru a le stinge pe toate prin executare voluntară.Într-o astfel de ipoteză se pune problema de a şti care din aceste datorii se consider plătită,asupra căror datorii se impută plata,fiind aici vorba despre imputaţia plăţii.
Imputaţia plăţii poate fi făcută prin acordul părţilor sau prin voinţa uneia dintre ele. De regulă, ea se face prin acordul părţilor. În acest caz, imputaţia nu cunoaşte limite(părţile pot conveni imputarea plăţii direct asupra capitalului, înainte de dobânzi şi cheltuieli sau doar asupra cheltuielilor şi capitalului, să stabilească plăţi parţiale ale unor creanţe diferite, ajunse sau neajunse la scadenţă, etc), doar că, fiind vorba despre un acord patrimonial, în ipoteza în care este încheiat în frauda anumitor creditori, el poate fi atacat printr-o eventual acţiune pauliană (art. 1562- 1565 C.civ). În lipsa acordului de voinţă imputaţia poate fi făcută de către debitor sau creditor prin voinţa unilaterală.
Atunci când imputaţia plăţii se face de către debitor, el va arăta care datorii înţelege să fie plătite. Debitorul poate face imputaţia plăţii în următoarele limite, stabilite de art. 1507 C.civ :
- când creanţa este producătoare de dobânzi şi sau a presupus cheltuieli, nu poate impune creditorului plata capitalului înaintea plăţii dobânzilor şi nici pe aceasta înaintea plăţii cheltuielilor( art. 1507 alin.(1)C.civ);
- dacă unele datorii sunt scadente, iar altele nu au ajuns la scadenţă,iar termenul a fost stipulat în beneficiul creditorului, debitorul poate face imputaţia numai asupra datoriilor scadente( art.1507 alin.(2) C.civ completat cu art 1496 C.civ –referitor la plata anticipată);
- în cazul plăţii efectuate prin virament bancar, imputaţia trebuie făcută de către debitor prin menţiunile corespunzătoare consemnate de el însuşi pe ordinal de plată(art.1507 alin.(3) C.civ);
- ca regulă de principiu, dedusă din principiul indivizibilităţii plăţii consacrat de art 1490 C.civ, debitorul nu are dreptul să impună creditorului o plată fracţionată.
În cazul în care plata nu a fost imputată convenţional, dacă nici debitorul nu a făcut imputaţia plăţii, atunci creditorul poate face imputaţia plăţii. În acest sens, “creditorul poate, într-un termen rezonabil după ce a primit plata, să indice debitorului datoria asupra căreia aceasta se va imputa”( art. 1508 alin.(1) teza I C.civ). În principiu, creditorul are dreptul de a face imputaţia plăţii in mod nelimitat. Totuşi, el nu va putea imputa plata asupra unei datorii neexigibile sau litigioase, conform art. 1509 alin.(1) teza II C.civ ( decât, bineînţeles cu acordul debitorului, caz în care imputaţia redevine convenţională). Dacă creditorul remiteo chitanţă liberatorie, el este dator săindice în cuprinsul acesteia asupra cărei datorii înţelege să faca imputaţia (art.1509 alin.(2) C.civ)
Atunci când imputaţia plăţii nu s-a făcut de către părţile raporturilor obligaţionale, ea se va face de drept, în puterea legii. Astfel, art.1509 C.civ.prevede prevede regulile după care se face imputaţia legală a plăţii :
- în primul rând, se consideră plătiă datoria ajunsă la scadenţă;
- se sting prioritar datoriile negarantate sau cele pentru care creditorul are mai puţine garanţii faţă de cele garantatesau faţă de cele cu garanţii suficiente;
- dacă toate datoriile sunt scadente, sub reyerva regulii delalitera b), imputaţia se face asupra celei mai oneroase dintre datorii;
- dacă toate datoriile sunt scadenteşi la fel de oneroase, dar şi garantate în egală măsură, se va considera plătită datoria cea mai veche;
- dacă toate datoriile scadente sunt la fel de oneroase si au aceeaşi vechime, plata se impută proporţional asupra fiecăreia, înfrângându-se principiul indivizibilităţii plăţii. Aşadar, creditorul va primi o plată parţială pentru fiecare din creanţele sale;
- în toate cazurile însă, “plata se va imputa mai întâi asupra cheltuielilor de judecată şi executare, apoi asupra ratelor, dobânzilor şi penalităţilor, în ordinea cronologică a scadenţei acestora şi, în final, asupra capitalului, dacă părţile nu convin altfel.”( art. 1509 alin.(2) C.civ)
Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !
Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro
Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23
LEAVE A REPLY