tab2Reglementare: art. 282-284 Cod Procedură Civilă.
Înscrisul este orice scriere sau semnătură sau altă consemnare care cuprinde date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de conservare și stocare.
În situația în care datele unui act juridic sunt redate pe suport informatic, documentul care reproduce aceste date constituie instrumentul probator al actului, cu condiția ca acesta să fie inteligibil și să prezinte garanții suficient de serioase pentru a face deplină credință în conținutul acestuia și a identității persoanei de la care acesta emană. În aprecierea calității documentului, instanța trebuie să țină seama de circumstanțele în care datele au fost înscrise și de documentul care le-a produs.
Înscrierea datelor unui act juridic pe suport informatic este prezumată a prezenta garanții suficient de serioase pentru a face deplină credință în cazul în care ea este făcută în mod sistematic și fără lacune și când datele înscrise sunt protejate contra alterărilor și contrafacerilor, astfel încât integritatea documentului este deplin asigurată. O astfel de prezumție există și în favoarea terților din simplul fapt că înscrierea este efectuată de către un profesionist. Astfel, înscrisul pe suport informatic este admis ca mijloc de probă în aceleași condiții ca înscrisul pe suport hârtie, însă trebuie să îndeplinească anumite cerințe prevăzute de lege.
Documentul care reproduce datele unui act, înscrise pe un suport informatic, face deplină dovadă între părți, până la proba contrară, dacă prin lege nu se dispune altfel. Mai mult, dacă suportul sau tehnologia utilizată pentru redactare nu garantează integritatea documentului, acesta poate servi, după circumstanțe, ca mijloc material de probă sau ca început de dovadă scrisă.