Mostenirea legala intervine in toate cazurile in care defunctul nu a lasat testament sau, desi exista testament, acesta nu produce efecte.
Mostenirea este legala si in acele situatii in care de cuius-ul a lasat testament, acesta este valabil din punct de vedere al conditiilor de forma si de fond, dar legatul cuprins in testament este ineficace.
De retinut este faptul ca mostenirea legala poate coexista cu mostenirea testamentara, daca defunctul a dispus prin testament numai de o parte a mostenirii lasate, sau dispunand de intreg, exista mostenitori rezervatari care dobandesc rezerva intotdeauna in virtutea legii, deci ca mostenitori legali.
Pentru ca o persoana sa poata veni la mostenire in temeiul legii trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele patru conditii:
a) sa aiba capacitate succesorala;
b) sa aiba vocatie succesorala legala;
c) sa nu fie nedemna;
d) sa nu fie inlaturata de la mostenire.
Pot fi chemate la mostenire, in temeiul legii, rudele defunctului si, alaturi de ele, sotul supravietuitor. Legiuitorul a prevazut o ordine de chemare concreta la mostenire, stabilind trei principii de baza ale devolutiunii legale. Acestea sunt:
1.principiul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali.
2. principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa.
3. principiul egalitatii intre rudele de aceeasi clasa si de acelasi grad chemate.
Potrivit primului principiu al devolutiunii legale, rudele defunctului vin la mostenire in urmatoarea ordine:
a) clasa I (denumita clasa descendentilor) in linie dreapta, alcatuita din copii, nepoti, stranepoti, etc., fara limita in grad;
b) clasa a II-a (clasa ascendentilor privilegiati – parintii defunctului si colateralilor privilegiati – fratii si surorile defunctului si decendentii lor pana la gradul al IV-lea inclusiv);
c) clasa a III-a (clasa ascendentilor ordinari) formata din: bunici, strabunici ai defunctului etc., fara limita in grad;
d) clasa a IV-a (clasa colateralilor ordinari) alcatuita din: unchii si matusile, verii primari si unchii si matusile mari (fratii/surorile bunicilor);
Este important de retinut faptul ca sotul supravietuitor al defunctului, nefiind ruda cu acesta, nu face parte din nicio clasa, insa vine la mostenire in concurs cu oricare clasa chemata la mostenire. Prin urmare, el nu inlatura nicio clasa de mostenitori, dar nici nu este inlaturat de la mostenire indiferent de clasa.
Potrivit principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa, consacrat art. 964 alin. 3 NCC, inauntrul fiecarei clase de mostenitori , rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul inlatura de la mostenire rudele de grad mai indepartat.
De la acest principiu, legea prevede doua exceptii:
1. in cadrul clasei a II-a, parintii defuctului nu inlatura de la mostenire pe fratii sau surorile defunctului si descendentii lor, ci ei vin impreuna la mostenire;
2. reprezentarea succesorala.
Ultimul principiu, al egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la mostenire este consacrat in art. 964 alin. 4 NCC. Potrivit acestuia, intre rudele din aceeasi clasa de mostenitori si de acelasi grad, mostenirea se imparte in mod egal. Si aici, legea a prevazut insa, doua exceptii:
1. impartirea pe tulpini a mostenirii in cazul venirii la mostenire a rudelor de acelasi grad prin reprezentare succesorala;
2. daca la mostenire sunt chemati doi sau mai multi colaterali privilegiati(frati/surori) proveniti din parinti diferiti, intre ei si, daca este cazul, intre descendentii fratilor/surorilor de diferite categorii mostenirea nu se imparte in mod egal, legea prevazand impartirea pe linii, egalitatea pastrandu-se numai intre fratii pe acceeasi linie.