Aceasta exceptie are ca efect dezinvestirea instantei sesizate, care vizeaza numai o situatie de moment. Ea implica temporar concurenta dintre instanta sesizata si o alta instanta ori organ jurisdictional.

Necompetenta implica incalcarea unei norme imperative sau dispozitive si poate fi invocata de partile din proces, din oficiu la cererea instantei sau de catre procuror. Daca a fost invocata de parti, in primul rand paratul, va fi in drept sa o solicite chiar daca este relativa sau absoluta facandu-se diferentele necesare in functie de regimul juridic aplicabil. Daca a fost invocata in fata unei instante dinafara domiciliului sau, paratul poate renunta la beneficiul sau instituind prezumtia ca ar fi renuntat si ca este decazut din dreptul de o solicita daca nu a ridicat-o pana in prima zi de infatisare si mai inainte de a se pune concluziile in fond.

Daca necompetenta este de ordine publica paratul poate beneficia de ea in orice stadiu al procesului chiar si pentru prima oara in fata instantei de recurs. Reclamantul poate ridica numai exceptia de ordine publica.

Instantele in primul rand au obligatia legala de a verifica daca pot retine dosarul pentru a fi judecat si daca sunt abilitate sa faca acest lucru, trebuind sa faca distinctie intre necompetenta de ordin relativ si absolut. Daca este absoluta poate pune acest fapt in discutia partilor dar ppate sa dispuna si declinarea pentru o instanta competenta. Pe de alta parte, in cazul necompetentei relative instanta de judecata poate delcina competenta numai la cererea partilor. Procurorul, poate dispune necompetenta numai daca asa se asigura respectarea normelor imperative.

Aceasta exceptie trebuie rezolvata cu prioritate fata de celelalte deoarece nestabilirea instantei judecatoresti corect, duce la nulitatea celorlalte exceptii analizate si nu exista posibilitate de unire a ei cu fondul cauzei. Ea trebuie coroborata cu starile de fapt si drept indicate in cererea de chemare in judecata. Aceasta actiune nu necesita timbrarea deoarece plata taxelor de timbru trebuie sa fie facuta inainte ca instanta sa fie sesizata.
Solutiile ce decurg din acest fapt sunt urmatoarele:
1. instanta poate respinge exceptia de necompetenta si va trece la cercetare si solutionarea ei in fond iar daca partea este nemultumita va putea sa atace incheierea cu apel sau recurs.
2. se poate admite exceptia de caz in care se va da o hotarare de declinare a competentei care poate fi atacata cu recu in 5 zile de la data pronuntarii hotararii. Cauza va fi trimisa la instanta sau la institutia jurisdictionala capabila, doar dupa ce hotararea declinatorie de competenta a ramas irevocabila.

Acceptarea exceptiei de necompetenta este intalnita si sub denumirea declinator de competenta. Efectele sale au caracter limitativ producandu-se numai cel declarativ de incompetenta a instantei sesizate. De aceea, declinatorul poate fi primit (instanta se investeste cu judecarea cauzei printr-o apreciere proprie) sau refuzat. In acest caz, se ppate declina succesiv in beneficiul unei alte instante sau reciproc printr-o hotarare irevocabila care va intrerupe cursul normal al activitatii judiciare pentru instanta desesizata , luand astfel nastere un conflict negativ de comptetenta.