Nedemnitatea este o sanctiune civila care inlatura o anumita persoana de la mostenirea legala cat si de la cea testamentara.
Articolul 958, alin 1 din Noul Cod Civil reglementeaza doua cazuri de nedemnitate de drept:
1. Cazul succesibilului condamnat penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea.
Pentru opera acest caz este necesar ca succesibilul sa fi savarsit cu intentie directa fata de persoana care lasa mostenirea o actiune sau inactiune care sa cuprinda elementele laturii obiective a unei infractiuni contra vietii (indiferent daca infractiunea s-a consumat sau a fost tentativa. Succesibilului trebuie sa ii fie imputabila fapta, sa fie condamnat penal sau sa existe o hotarare judecatoreasca civila de constatare a faptei, cu exceptia cazului in care persoana respectiva poate demonstra ca nu a actionat cu discernamant. De asemenea, trebuie sa existe o hotarare judecatoreasca penala de condamnare sau o hotarare civila de constatare a faptei daca o condamnare nu ar fi putut fi pusa in aplicare din cauza decesului autorului faptei, aministiei sau prescriptiei raspunderii penale.
2. Cazul succesibilului condamnat penal pentru savarsirea inainte de deschiderea mostenirii a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei, ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului.
Aceasta situatie este nou introdusa in actuala reglementare in art. 958, alin. 1, lit. b al Noului Cod Civil si reda faptul ca actiunea este indreptata impotriva unei alte persoane cu vocatie succesorala, nu impotriva lui de cujus. Cu titlul de exemplu este situatia in care o fiica isi ucide fratele pentru a veni singura la mostenire.
Nedemnitatea de drept poate fi constatata oricand si de orice persoana interesata ori din oficiu, de catre instanta sau notar public in baza unei hotarari judecatoresti din care reiese acest lucru.

Nedemnitatea judiciara
Acest tip de nedemnitate fata de cea de drept este una facultativa si isi produce efectele doar daca este solicitata de cei in drept si dispusa de catre instanta de judecata.
Articolul 959 prevede cazurile si conditiile in care se poate invoca nedemnitatea judiciara:
1. Cand un succesibil este condamnat penal pentru savarsirea cu intentie, impotriva celui care lasa mostenirea a unor fapte grave de violenta fizica sau morala, ori a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei.
2. Cand un succesibil, cu rea-credinta, ascunde, altereaza, distruge sau falsifica testamentul defunctului.
3. Cand un succesibil prin dol sau violenta il impiedica pe cel care las mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa-si revoce testamentul.
Orice succesibil poate cere instanţei judecătoreşti să declare nedemnitatea în termen de un an de la data deschiderii moştenirii, sub sancţiunea decăderii.
Nedemnitatea isi produce efectele in primul rand in raport cu nedemnul, caz in care acesta va fi inalturat de la mostenire si va fi obligat sa restituie bunurile mostenirii in natura daca bunurile nu au fost instrainare unor terti care nu pot fi obligati . Fata de descendentii nedemnului, deoarece nedemnitatea este o pedeapsa civila si are un caracter strict personal il afecteaza doar pe cel vinovat.
Aceasta sanctiune civila poate fi inlaturata daca este trecuta in testament sau intr-un alt act notarial de cel care a lasat mostenirea. Legatul devine caduc in momentul in care vrea sa il gratifice prin testament dar fara sa specifice expres inlaturarea. De asemenea, nedemnitatea nu poate fi inlaturata nici daca nedemnul a fost reabilitat, a intervenit amnistia postcondamnatorie, a fost gratiat sau s-a implinit prescriptia executarii pedepsei penale.