Aceasta sanctiune este definita expres de NCPC in art 174 (1) ca fiind cea care “lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale de fond sau de forma”, reprezinta incalcarea unei conditii legale de validitate si afecteaza atat operatiunea juridica cat si actele de procedura efectuate pentru constatarea sa.
Pentru a intelege mai bine ce inseamna in esenta nulitatea, legiuitorul a intocmit o clasificare bine structurata:
1. nulitate absoluta- se incalca o norma de interes public
2. nulitate relativa- se incalca o norma de interes privat
3. nulitate expresa- prevazuta expres de lege
4. nulitate virtuala- rezulta din incalcarea unei conditii de valabilitate a actului de procedura
5. nulitate totala si partiala- se anuleaza in tot sau in parte actul de procedura de la data indeplinirii lui
6. nulitate proprie si derivata- nulitatea unui act de procedura are ca si consecinte desfiintea actelor juridice urmatoare daca nu pot exista solitar
7. nulitate extrinseca si nulitate intriseca in functie de cum sunt localizate neregularitatile actelor de procedura sau cauzele exterioare acestora.
Legea explica intr-un mod evidentiat clasificarea nulitatilor in functie de cum produc sau nu o vatamare vreuneia din parti fiind conditionate sau neconditionate si pune la dispozitie doua solutii. Prima o constituie indreptarea neregularitatilor actelor de procedura instanta dispunand refacerea in intregime a sa, si a doua solutie e anularea in intregime a actului. De asemenea cu privire la nulitatile conditionate actul nu va fi anulat daca pana la momentul pronuntarii asupra exceptiei de nulitate a disparut cauza acesteia. Ea nu poate sa fie acoperita in cazul in care a intervenit decaderea sau o alta sanctiune procedurala ori daca se produce sau se mentine o anumita vatamare.
Sanctiunea poate fi invocata de parti, procuror sau din oficiu iar distanta se pronunta asupra ei prin incheiere, sentinta sau decizie in functie de caz. Nulitatea absoluta poate fi invocata oricand pana la inchiderea dezbaterilor sau in apel in cazul in care cauza este susceptibila de aceasta cale de atac. In schimb, nulitatea relativa poate fi invocata doar de partea interesata numai daca nu a fost cauzata de o fapta proprie a sa avand in vedere respectarea principiului ca nimeni nu poate invoca in instanta propria culpa. Daca neregularitatea a intervenit pana la inceperea judecatii ea poate fi invocata prin intampinare iar daca ea nu e necesara, la primul termen de judecata si daca a fost savarsita in timpul judecatii la termenul imediat urmator inainte de a se pune concluziile pe fond. De asemenea, partea interesata are posibilitatea de a renunta (expres sau tacit) la dreptul de invocare a nulitatii relative prin declaratie expresa sau reiese din circumstantele neindoielnice a intentiei partii.
Modalitatea de invocare a nulitatii se numeste exceptie procesuala iar in caile de atac nu se pot referi decat la calea de atac in concret. In functie de alegerea instantei, daca admite sau respinge cererea procesuala se va pronunta prin incheiere daca judecata va continua iar daca instanta se dezinvesteste va da o sentinta sau o decizie. De asemenea in caile de atac se pot invoca neregularitatile cu privire la o hotarare judecatoreasca iar prin intermediul contestatiei la executare, nulitatile actelor de executare sau a executarilor silite.
Nulitatea are ca efecte in principal desfiintarea actului de procedura in cazul instanta declara acest lucru prin incheiere sentinta sau decizie. Se poate desfiinta in tot sau in parte un act juridic efectele sale producandu-se retroactiv. De asemenea, completul de judecata va putea dispune refacerea actului de procedura in masura in care acesta nu s-a dezinvestit de solutionarea cauzei. Daca se considera ca un act nu poate avea existenta proprie, desfiintarea acestuia atrage si pe cea a actelor subsecvente iar daca el contine manifestari de vointa, declaratii sau constatari de fapt nulitatea nu isi va produce efectele.