Plangerea prealabila este o conditie pentru punerea in miscare a actiunii penale in cazul anumitor infractiuni, prevazuta expres.
Se adreseaza procurorului sau organelor de cercetare penala si se face doar de persoana vatamata nu alte persoane. Desigur, se va putea introduce si de mandatarul acesteia cu procura speciala ce se va atasa la dosar.
Plangerea prealabila cuprinde:
-nume, prenume, CNP, calitate, domiciliul petitionarului (daca petitionarul este o persoana juridica: sediu, denumire, CUI, CIF, cont bancar, nr. de inregistrare in registrul persoanelor juridice+ reprezentantul legal al persoanei juridice)
-descrierea faptei
-indicarea faptuitorului daca acesta este cunoscut de petitionar
-indicarea mijloacelor de proba daca acestea sunt cunoscute
Plangerea prealabila se poate formula in scris, iar ea poate fi semnata de mandatar sau persoana vatamanta, deci nu este obligatorie semnatura ambilor. Se poate formula si oral, caz in care se va consemna intr-un proces-verbal.
Pentru persoana lipsita de capacitate de exercitiu, plangerea se formuleaza de catre reprezentatul legal al acestuia, iar daca are capacitate de exercitiu, dar este restransa, persoana vatamata o va putea face personal dar cu incuviintarea reprezentantului.
Plangerea prealabila nu poate fi introdusa de un sot pentru celalalt sot si nici de catre copilul major pentru parinti.
NCPP a prelungit termenul in care plangerea prealabila poate fi introdusa de la 2 luni la 3 luni. In plus, un alt aspect de noutate il reprezinta momentul de la care acest termen curge. In vechea reglementare, termenul curgea de la data cand persoana vatamata a cunoscut faptuitoul, in noul cod, acest termen curge de la data cand persoana vatamta a cunoscut savarsirea faptei.
In acele situatii in car plangerea prealabila se introduce de reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu, termenul de 3 luni curge de la data cand acest reprezentant a cunoscut savarsirea faptei. Daca faptuitoru este chiar reprezentantul, termenul va curge de la data numirii unui nou reprezentant.
In cazul infractiunilor flagrante, organul de cercetare penala este obligat sa constate savarsirea faptei. Dupa aceasta constatare va chema persoana vatamata si o va intreba daca doreste sa faca plangere prealabila. Daca raspunsul este negativ, va inmana actele incheite impreuna cu o propunere de clasare catre procuror. Daca raspunsul este afirmativ se va incepe urmarirea penala.
Daca plangerea prealabila a fost indreptata gresit, ea va fi totusi considerata valabila daca a fost introdusa in acel termen de 3 luni. Aceasta se va trimite la organul competent sa o primeasca pe cale aministrativa.
Daca plangerea prealabila nu este formulata in termenul de 3 luni, se va constata tardivitatea si decaderea din dreptul de a trage faptuitorul la rasundere. Toate actele incheiate precum si propunerea de clasare se vor trimite catre procuror.
In situatia in care s-au efectuat acte de urmarire penala si ulterior se descopera ca este necesara o plangere prealabila, persoana vatamata va fi chemata pentru a fi intrebata daca doreste sa faca plangere prealabila. Cercetarile vor continua daca aceasta face plangere prealabila, insa daca refuza, organul de cercetare va comunica toate actele impreuna cu o propunere de clasare catre procuror.