La nivelul societăţii româneşti criminalitatea informatică poate crea tulburente cu efecte greu de estimat. În acest context prevenirea acestui nou gen de crime trebuie să devină o prioritate absolută. Desigur, infracţiunile informatice vor spori, chiar dacă noi încercăm să le prevenim, însă, important este ca împotriva lor să se acţioneze în permanenţă, chiar dacă la început nu se dispune nici de dotarea necesară şi nici de un personal specializat.
Planificarea măsurilor împotriva acestor infracţiuni nu înseamnă renunţarea la prevenirea lor, înseamnă să fii pregătit pentru ce e mai rău şi să ştii să intri în acţiune dacă ele apar. Din păcate, în zilele noastre, firmele care folosesc computers şi date electronice trebuie să-şi dezvolte tehnici de detectare şi investigare a infracţiunilor informatice, acestea fiind măsurile de prevenire cele mai eficiente într-un domeniu deosebit de sensibil, cum este cel al noilor tehnologii.
Valul de fraude comise cu ajutorul reţelei Internet au determinat conducerea Poliţiei Române să înfiinţeze la nivelul IGP un serviciu specializat în combaterea infracţionalităţii informatice. Noua structură funcţionează în cadrul Direcţiei Generale de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog (DGCCOA) şi îşi propune a avea politişti specializaţi în domeniu în fiecare centru zonal al Direcţiei.
In acest sens, Legea nr. 365/2002 privind combaterea infracţionalitatii cibemetice în domeniul comerţului electronic stabileşte atât condiţiile de furnizare a serviciilor în domeniul economic informatizat, dar, totodată, încrimineaza şi sancţionează şi alte fapte comise în spaţiul cibernetic, cum ar fi utilizarea fără autorizaţie a instrumentelor de plată electronice sau prezentarea unor date fictive de identificare în vederea efectuării de operaţiuni financiare.
Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic defineşte în conţinutul său şi modalităţile prin care fapta poate fi savârşită şi anume: a) prin falsificarea unui instrument de plată electronic; b) prin punerea în circulaţie a instrumentelor falsificate sau deţinerea lor în vederea punerii în circulaţie şi, c) fabricarea ori deţinerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a folosi la falsificarea instrumentelor de plată electronică.
Faptele respective sunt sancţionate de legiuitor chiar dacă au fost comise sub forma tentativei. Legea nr. 365/2002, în art. 26, 27 si 28 sancţionează atât falsul în declaraţii în vederea emiterii sau utilizării ilegale a instrumentelor de plată (art. 26), cât şi efectuarea de operaţii financiare în mod fraudulos (art. 27). Art. 28 din lege sancţionează inclusiv acceptarea operaţiunilor financiare efectuate în mod fraudulos, dacă se ţie ca instrumental de plată a fost falsificat de un individ fără acceptul titularului, sau, când accepta operaţiuni cu asemenea instrumente cunoscând că ele sunt folosite neautorizat sau ca datele de identificare sunt fictive