Liberalitatile intre vii sunt, prin esenta lor, irevocabile.
Irevocabilitatea donatiilor, prevazuta de art. 1.015 C.Civ., este o caracteristica specifica acestui tip de contract cu titlu gratuit, fiind de esenta liberalitatii.
Irevocabilitatea donatiilor priveste insasi esenta contractului, fiind o conditie de validitate pentru formarea lui. Astfel fiind, donatia nu este valabila atunci cand cuprinde clauze care permit donatorului sa o revoce prin vointa sa (art. 1.015 alin. 1 C.Civ.).
Reprezinta clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii urmatoarele:
– conditiile pur potestative. In acest sens, art. 1.015 alin.2 lit. a) C.Civ. prevede ca este lovita de nulitate absoluta donatia care este afectata de o conditie a carei realizare depinde exclusiv de vointa donatorului.
– plata datoriilor viitoare nedeterminate. Este lovita de nulitate absoluta donatia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor, daca valoare maxima a acestora nu este determinata in contractul de donatie.
– dreptul de denuntare unilaterala a contractului. Este lovita de nulitate absoluta donatia care confera donatorului dreptul de a denunta unilateral contractul.
– dreptul de a dispune de dreptul donat. Este lovita de nulitate absoluta donatia care permite donatorului sa dispuna in viitor de bunul donat, chiar daca donatorul moare fara sa fi dispus de bun.
Dimpotriva, sunt compatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor urmatoarele:
– donatia cu termen, deoarece tremenul, ca si modalitate a actului juridic nu afecteaza dobandirea dreptului transmis, ci numai exercitiul acestui drept.
– donatia afecata de o conditie potestativa, simpla, cauzala sau mixta.
– poate fi stipulata plata datoriilor prezenteale donatorului, precum si cele viitoare, daca in acest din urma caz, sunt specificate in contractul de donatie.
– posibilitatea stipularii intoarcerii conventionale a bunurilor daruite pentru cazul cand donatarul ar predeceda donatorului, chiar daca lasa descendenti.
– in cazul depunerii unei sume de bani la o banca sau la o alta institutie de credit pe numele altei persoane animus donandi, deponentul poate insera in instrumentul bancar o clauza de imputernicire pe seama sa, fara a contraveni principiului irevocabilitatii, deoarece va actiona in baza clauzei ca mandatar al titularului de cont.
– nici clauzele de inalienabilitate, nu contravin principiul irevocabilitatii.
– de asemenea, donatia cu rezerva uzufructului sau a dreptului de abitatie, in favoarea donatorului sau a unui tert este permisa.
Ca si exceptie de la principiul irevocabilitatii donatiilor, art. 1.031 C.Civ, prevede faptul ca ”orice donatie intre soti este revocabila numai in timpul casatoriei”. Revocarea se poate realiza prin vointa unilaterala a sotului donatar oricare ar fi forma de realizare a donatiei. Sotul donator are dreptul de a revoca donatia in timpul casatoriei. In schimb dupa moartea donatorului, mostenitorii lui pot cere revocarea pentru neexecutarea sarcinilor sau pentru ingratitudine.
Cat priveste modurile de revocare, ea nu trebuie sa imbrace forma unei actiuni in justitie si poatefi expresa sau tacita.
Potrivit art. 1032 C.Civ, nulitatea casatoriei atrage nulitatea relativa a donatiei facute sotului de rea-credinta.
Pentru a asigura posibilitatea revocarii unilaterale, legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute, donatiile simulate. Astfel, potrivit art. 1.033 alin. 1 C.Civ. prevede ca “este lovita de nulitate orice simulatie in care donatia reprezinta contractul secret in scopul de a eluda revocabilitatea donatiilor dintre soti”.