Coordonator: Av. Bogdan Dobrescu
In ceea ce priveste contractele, principiul libertatii de vointa este reglementat de art. 1169 C.civ., conform caruia “ partile sunt libere sa incheie orice contracte si sa determine continul acestora, in limitele impuse de lege, de ordinea publica si de bunele moravuri”., indirect de art. 1270 alin. (1) C.civ. conform caruia: “contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante” si de art 11 C.civ. care prevede ca “ nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri”. Asrfel, daca legea si bunele moravuri sunt respectate, subiectele de drept civil sunt libere sa incheie conventii ori sa faca acte juridice unilaterale.
Subiectele de drept civil au libertatea de a incheia sau nu un act juridic civil, libertatea de a alege cu cine vor incheia contractul. In cazul incheierii acestuia, partile sunt libere sa stabileasca, dupa propria initiativa, continutul acestuia. Partile sunt libere sa modifice actul juridic incheiat anterior sau prin accord, sa puna capat actului juridic. Conform art. 1178 C.civ, partile au dreptul sa incheie atat acte juridice numite, cat si nenumite, avand libertatea de a alege forma pe care o vor da actului juridic civil.
Principiul vointei reale este al doilea principiu care guverneaza formarea vointei juridice, aceasta din urma cuprinzand un element intern, psihologic, si unul extern, social. Cand exista identitate intre vointa interna si cea externa, exista, practic o singura vointa. Pot aparea situatii in care intre cele doua elemente sa nu existe concordanta, punandu-se problema stabilirii elementului caruia urmeaza sa i se dea prioritate. Codul civil roman a consacrat, desi nu in mod expres, principiul vointei reale. Astfel, art. 1266 alin. (1) C.civ. prevede ca interpretarea contractelor se realizeaza dupa “ vointa concordanta a partilor, iar nu dupa sensul literal al termenilor”. Potrivil art. 1289 alin (1) C.civ. “ contractul secret produce efecte numai intre parti si, daca din natura contractului ori din stipulatia partilor nu rezulta contrariul, intre succesorii lor universali sau cu titlu universal”. Un alt argument in sprijinul principiului vointei reale il reprezinta art. 1206 C.civ., potrivit caruia consimtamantul este viciat cand este dat din eroare, surprins prin dol, smuls prin vioenta sau, in caz de leziune, in sensul ca manifestarea de vointa produce efecte juridice daca a fost libera, adica reala si nu alterata prin viciu de consimtamant.
Exista si exceptii de la principiul vointei reale. Astfel, in caz de simulatie, tertilor de buna-credinta nu le poate fi opus actul juridic secret ce corespunde vointei reale a partilor contractante, ci numai actul juridic apparent deoarece numai acesta putea fi cunoscut de terti. A doua exceptie admite posibilitatea ca vointa consemnata in scris sa nu fie cea reala si totusi isi va produce efectele, desi vointa reala s-ar putea stabili prin declaratiile martorilor, insa testul legii nu permite acest lucru in afara de exceptiile expres prevazute de lege.
Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !
Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro
Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23
LEAVE A REPLY