Sediul materiei se ragaseste in art. 1521-1526 C.civ.
Punerea in intarziere a debitorului consta in obligatia creditorului, in ipoteza ajungerii obligatiei la scadenta fara a fi executata, sa acorde debitorului un termen suplimentar in care acesta sa isi execute obligatiile contractuale.
In ipoteza in care, in notificarea trimisa debitorului, nu a fost prevazut un termen in care acesta sa execute obligatia sau a fost stabilit un termen mult prea scurt, sau a formulat cererea de chemare in judecata fara o punere in intarziere in acest caz, debitorul va beneficia de un termen rezonabil calculat din ziua comunicarii notificarii, potrivit art. 1522 alin. (4) si (5) C.civ.
Prin exceptie, acordarea termenului suplimentar de executare nu este necesara in cazul in care debitorul se afla de drept in intarziere , ca urmare a unei prevederi legale sau ca urmare a unei clauze contractuale care prevede punerea de drept in intarziere. Aceste cazuri sunt prevazute expres in art. 1523 C.civ. Astfel, debitorul este de drept in intarziere:
a) atunci când s-a stipulat prin contract că simpla împlinire a termenului contractual de executare produce efectul unei puneri in intarziere;
b) atunci cand exista o prevedere legala care indica expres punerea de drept in intarziere;
c) cand obligaţia nu putea fi executată în mod util decât într-un anumit timp, pe care debitorul l-a lăsat să treacă, sau când nu a executat-o imediat, deşi exista urgenţă;
d) cand, prin fapta sa, debitorul a făcut imposibilă executarea în natură a obligaţiei sau când a încălcat o obligaţie de a nu face;
e) cand, debitorul şi-a manifestat în mod neîndoielnic faţă de creditor intenţia de a nu executa obligaţia sau când, fiind vorba de o obligaţie cu executare succesivă, refuză ori neglijează să îşi execute obligaţia în mod repetat;
f) cand nu a fost executată obligaţia de a plăti o sumă de bani, asumată în exerciţiul activităţii unei întreprinderi;
g) cand obligaţia se naşte din săvârşirea unei fapte ilicite extracontractuale.
Potrivit dispozitiilor art. 1523 alin. (4) C. civ, cazurile de punere de drept in intarziere trebuie probate catre creditorul obligatiei neexecutate.
In ceea ce priveste forma punerii in intarziere, noul cod civil prevede ca acesta se face in scris, dar poate fi si comunicata debitorului prin orice mijloc care asigura dovada comunicarii, adica prin intermediul executorului judecatoresc sau in orice alt mod prin care se poate proba comunicarea notificarii. Articolul 1522 alin. (1) C.civ, prevede ca punerea in intarziere poate avea loc direct prin cererea de chemare in judecata.
Efectul princial al acordarii termenului suplimentar de executare consta in suspendarea dreptului creditorului la remediul executarii silite in natura, la cel al repararii sau la dreptul de a invoca rezolutiunea, fara a suspenda insa dreptul creditorului la invocarea exceptiei de neexecutare sau la daune-interese. De asemenea, tot de la data punerii in intarziere, debitorul raspunde de orice pierdere, cauzata chiar si de un caz fortuit, cu exceptia situatiei in care acesta exonereaza de raspundere.