Reabilitarea reprezinta cauza care inlatura consecintele condamnarii. Ea este reglementata in Noul Cod Penal in Titlul IX “Cauze care inlatura consecintele condamnarii” art. 165-171. Reabilitarea este de doua feluri: de drept si judecatoreasca.
Reabilitarea, conform art. 165 N.C.P, are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte doi ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune.
Referitor la reabilitarea judecatoreasca, potrivit art. 166 N.C.P, condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanţă după împlinirea următoarelor termene:
a) 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depăşeşte 5 ani;
b) 5 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
c) 6 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani sau în cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă, comutată sau înlocuită cu pedeapsa închisorii;
d) 7 ani, în cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii pe viaţă considerată executată ca urmare a graţierii, a împlinirii termenului de prescripţie a executării pedepsei sau a liberării condiţionate.
Condamnatul decedat până la împlinirea termenului de reabilitare poate fi reabilitat dacă instanţa, evaluând comportarea condamnatului până la deces, apreciază că merită acest beneficiu.
Termenele de reabilitare curg in felul urmator:
In cazul reabilitarii de drept sau judecatoresti, termenele curg de la data cand a luat sfarsit executarea pedepsei principale sau de la data cand aceasta s-a prescris.
Pentru cei condamnaţi la pedeapsa amenzii, termenul curge din momentul în care amenda a fost achitată integral sau executarea ei s-a stins în orice alt mod
În caz de graţiere totală sau de graţiere a restului de pedeapsă, termenul curge de la data actului de graţiere, dacă la acea dată hotărârea de condamnare era definitivă sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, dacă actul de graţiere se referă la infracţiuni în curs de judecată.
În caz de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei termenul curge de la data împlinirii termenului de supraveghere.
În cazul condamnărilor succesive termenul de reabilitare se calculează în raport cu pedeapsa cea mai grea şi curge de la data executării ultimei pedepse.
Pentru a se admite cererea de reabilitare, el condamnat trebuie sa indeplieasca urmatoarele conditii, conform art. 168 N.C.P:
a) nu a săvârşit o altă infracţiune în intervalul prevăzut în art. 166;
b) a achitat integral cheltuielile de judecată şi şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedeşte că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunţat la despăgubiri.
Reabilitarea face să înceteze decăderile şi interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din condamnare.
Reabilitarea nu are ca urmare obligaţia de reintegrare în funcţia din care condamnatul a fost scos în urma condamnării ori de redare a gradului militar pierdut.
Reabilitarea nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă.
În caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate introduce o nouă cerere decât după un termen de un an, care se socoteşte de la data respingerii cererii prin hotărâre definitivă. Condiţiile prevăzute în art. 168 trebuie să fie îndeplinite şi pentru intervalul de timp care a precedat noua cerere.
Reabilitarea judecătorească va fi anulată când, după acordarea ei, s-a descoperit că cel reabilitat mai săvârşise o infracţiune care, dacă ar fi fost cunoscută, ar fi condus la respingerea cererii de reabilitare.
LEAVE A REPLY