Coordonator: Av. Bogdan Dobrescu
Editor articol juridic: Corina Matei
Renuntarea se prezinta sub doua forme:
1. renuntare la judecata
2. renuntare la dreptul pretins
Poate renunta doar reclamantul sau paratul (atunci cand a formulat o cerere reconventionala sau a invocat o exceptie procesuala) sau intervenientul (cel principal pentru ca are situatia reclamantului, iar cel accesoriu doar daca nu face prin renuntare un act contrar intereselor partii pentru care a intervenit, deci daca aceasta parte se opune, instanta nu va lua act de renuntarea la cererea de interventie. Intervenientii fortati nu pot renunta decat la cererile facute de ei, nu la cererile de interventie pentru ca nu le-au facut ei).
RENUNTAREA LA JUDECATA
-partea nu mai continua procesul cand isi da seama ca a formulat o actiune prematura ori ca nu are suficiente probe pentru a obtine castig de cauza.
(o atitudine mult mai avantajoasa pentru ca daca partea ar continua procesul iar instanta ii respinge cererea ca ramasa fara obiect ori pur si simplu pierde procesul, hotararea va avea autoritate de lucru judecat. Daca renunta, va putea introduce o noua actiune cu acelasi obiect si aceeasi cauza)
-poate renunta verbal (cu consemnare in incheierea de sedinta) sau prin cerere scrisa.
-daca renunta pana la comunicarea cererii de chemare in judecata catre parat, nu va fi obligat la cheltuieli de judecata si nici nu are nevoie de acordul lui pentru a renunta.
-daca renunta dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, la cererea paratului va putea fi obligat la cheltuieli de judecata
-reclamantul are nevoie de acordul paratului pentru a renunta atunci cand partile sunt la primul termen de judecata, legal citate, sau ulterior acestui moment. Daca paratul nu e prezent atunci cand reclamantul renunta, instanta ii va da un termen paratului pentru a preciza daca e sau nu de acord cu renuntarea iar in lipsa unui raspuns, se va considera ca acceptat tacit. Se cere acordul paratului deoarece, asa cum am precizat deja, el poate fi actionat din nou de reclamant.
-renuntarea se constata prin hotarare supusa recursului, judecat de instanta superioara celei in fata careia s-a facut renuntarea.
Efecte:
~partile sunt repuse in situatia anterioara declansarii procesului (deci efect retroactiv)
~in cazul coparticiparii active, renuntarea nu-i afecteaza pe ceilalti reclamanti, renuntarea va fi consemnata intr-o incheiere separata.
~in cazul coparticiparii pasive, daca reclamantul a renuntat doar cu privire la unul dintre parati, judecata va continua fata de ceilalti parati
~in cazul in care era nevoie de acordul paratului pentru renuntare si sunt mai multi parati care nu isi dau acordul, judecata va continua
~daca reclaamntul renunta, cererea de interventie facuta pentru a-l sprijini, devine caduca. Daca cererea de interventie a fost principala, renuntarea reclamantului nu-l afecteaza pe cel care a intervenit pentru a valorifica o pretentie a sa, procesul va continua iar el va ramane singurul reclamant.
RENUNTAREA LA DREPTUL DEDUS JUDECATII
-partea poate renunta oricand, chiar si in caile de atac, fara acordul celeilalte parti pentru ca nu exista riscul ca adversarul sa mai fie actionat in instanta.
-formele: verbal (consemnata in incheirea de sedinta) sau prin inscris autentic
-cand instanta ia act de renuntarea la dreptul pretins respinge cererea ca nefondata si la cererea paratului, reclamantul va putea fi obligat la cheltuieli de judecata.
-hotararea poate fi atacata cu recurs in 15 zile de la comunicare
Dreptul trebuie sa fie dintre acelea de care partea poate dispune, iar renuntarea trebuie sa provina de la o persoana cu capacitate deplina de exercitiu. Cererea reconventionala si cea de interventie principala nu vor fi afectate de renuntarea reclamantului.
Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !
Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro
Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23
LEAVE A REPLY