Reprezentarea este procedeul tehnico-stiintific prin care o persoana numita reprezentant incheie un act juridic in numele si pe seama altei persoane reprezentantul iar efectele actului juridic se produc direct pentru persoana si pentru patrimoniul celui reprezentat.
Reprezentarea este clasificata dupa cum urmeaza:
1. Legala care este intalnita in situatia in care rezulta din lege. Reprezentantul are imputernicrea de a incheia acte juridice in numele si pe seama altei persoane, este obligatorie si intervine in cazul minorilor sub 14 ani reprezentanti de parinti.
2. Judiciara intervine in cazul in care a dat o hotarare judecatoreasca.
3. Conventionala are ca izvor vointa partilor rezultata de regula dintr-un contract de mandat. Mandatul este contractul prin care o persoana numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane numita mandant, care ii da aceasta imputernicire si pe care o reprezinta.
Dupa intinderea puterii de a reprezenta aceasta poate fi:
1. Generala cand reprezentantul are puterea de a incheia toate actele juridice pentru si cu privire la bunurile reprezentatului.
2. Speciala cand reprezentatul ii da reprezentantului puterea de a incheia numai un anumit act juridic.
Atunci cand intervine reprezentarea legala reprezentantul nu are nevoie sa indeplineasca vreo formalitate legala pentru a obtine imputernicirea deoarece ea rezulta din lege, iar cea judecatoareasca este sub forma unei hotarari judecatoresti. In ceea ce priveste reprezentarea conventionala legea prevede expres in art. 1301 NCC ca ea isi poate produce efectele daca este data cu respectarea conditiilor de forma pentru incheierea valabila a anumitor acte juridice.
Conditiile reprezentarii:
1. Imputernicirea de a reprezenta, care isi are izvorul in lege, vointa partilor sau intr-o hotarare judecatoreasca si in principiu trebuie sa fie exprimata inaintea incheierii actului juridic. Procura este actul juridic unilateral prin care reprezentatul il imputerniceste pe reprezentant sa incheie acte juridice cu terte persoane si in care se consemneaza imputernicirea.
2. Intentia de a reprezenta cand ambele parti trebuie sa cunoasca faptul ca acel act juridic se incheie prin acest procedeu.
3. Vointa valabila a reprezentantului, adica libera si neviciata. In ceea ce priveste reprezentarea conventionala este necesar ca ambele parti sa aiba capacitatea de a incheia actul juridic. Daca el este viciat contractul este anulabil in masura in care are legatura cu elementele stabilite de reprezentat si vointa lui a fost afectata.
Un asemenea procedeu are ca efect principal ca actul juridic astfel incheiat isi produce efectele direct om persoana reprezentantului si devine parte la actul incheiat cu tertul cotractant. Fata de reprezentat in principiu actul juridic nu-si produce niciun efect. Pentru reprezentant se pot naste obligatii personale fata de ambele parti (reprezentant sau tert cotractant) sau pentru fiecare in parte.
Nu trebuie omis ca reprezentarea frauduloasa consta in incheierea unui act juridic de catre reprezentant de reprezentant pentru a frauda interesele reprezentatului avand intelegere cu tertul contractant. Daca exista un conflict de interese intre cele 2 parti, contractul poate fi anulat la cererea reprezentatului.
Conform art. 1310 NCC cel care se considera reprezentant dar nu are nicio imputernicire in acest sens sau isi depaseste limitele puterilor va raspunde pentru prejudiciile tertului cotractant care, fara culpa a procedat la incheierea valabila a actului.
Puterea de reprezentare se termina in conditiile in care reprezentantul renunta la imputernicire sau reprezentatul p reboca. De asemenea puterea inceteaza si prin decesul sau incapacitatea partilor daca in contract se prevede astfel. Pentru reprezentatul persoana juridica puterea expira in situatia in care ea inceteaza sa mai existe. In momentul incetarii reprezentatul are obligatia de a restitui reprezentatul inscrisul in care ii sunt recunoscute puterile.