Coordonator: Av. Bogdan Dobrescu
Conform art. 1635 Noul Cod Civil, restituirea prestatiilor are loc ori de cate ori cineva este tinut, in virtutea legii sa inapoieze bunurile primite fara drept ori din eroare sau in temeiul unui act juridic desfiintat ulterior sau cu efect retroactiv ori ale carui obligatii au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forta majora , a unui caz fortuit, ori a unui alt eveniment asimilat acestora.
Ceea ce a fost prestat in temeiul unei cauze viitoare, care nu s-a infaptuit, este supus restituirii (exceptie: acela care a prestat a facut-o stiind ca este cu neputinta realizarea cauzei ori a impiedicat cu stiinta realizarea ei).
Restituirea se face in natura (adica inapoierea bunului primit) sau prin echivalent.
Restituirea va avea loc chiar daca nu sunt datorate daune-interese.
Obligatia de restituire beneficiaza de garantiile constituite pentru plata obligatiei initiale.
Dreptul la restituire apartine aceluia care a efectuat prestatia supusa restituirii sau, dupa caz, unei alte persoane indreptatite potrivit legii. (art. 1636 NCC)
In cazul restituirii prin echivalent, valoarea prestatiilor se apreciaza la momentul in care debitorul a primit ceea ce acum trebuie sa restituie. Daca bunul a pierit ori a fost instrainat, debitorul obligatiei de restituire este tinut sa plateasca valoarea lui considerata fie de la momentul primirii bunului fie la acela al pierderii ori instrainarii, in funcie de cea mai mica dintre valori. Daca a fost insa de rea-credinta, iar obligatia de restituire s-a nascut din vina sa, atunci restituirea se va face in functie de valoarea cea mai mare.
Conditiile in care se realizeaza restituirea si calculul cuantumului sumei datorate in cazul restituirii prin echivalent depind foarte mult de buna si de reaua-credinta a partilor.
Daca bunul a pierit datorita unei cauze fortuite:
-daca debitorul a fost de buna-credinta, atunci va fi liberat de obligatia de restituire insa va trebui sa cedeze creditorului indemnizatia primita in cazul in care bunul era asigurat, ori sa-i cedeze acestuia dreptul de a o primi in cazul in care nu a incasat-o.
-daca debitorul a fost de rea-credinta nu va fi liberat de obligatia de restituire decat daca dovedeste ca bunul ar fi pierit oricum.
Pieirea partiala/ deteriorarea- scaderea valorii:
-debitorul trebuie sa plateasca creditorului indemnizatia (exceptie: deteriorarea a rezultat din folosinta normala sau dintr-o imprejurare neimputabila debitorului)
-daca vinovat pentru pieirea partiala ori deteriorarea bunului si scaderea valorii acestuia, este creditorul, bunul ii va fi restituit asa cum era la momentul introducerii actiunii, fara a avea dreptul la despagubiri.
Dobandirea si restituirea fructelor:
-daca debitorul a fost de buna-credinta, va dobandi fructele produse de bunul supus restituirii si va suporta singur cheltuielile angajate cu producerea lor.
-daca debitorul a fost de rea-credinta, va primi compensarea cheltuielilor angajate cu producerea fructelor si sa restituie creditorului fructele. De asemenea poate fi obligat sa plateasca o indemnizatie pentru folosirea bunului.
Cheltuielile restituirii:
Cheltuielile restituirii sunt suportate de parti, proportional cu valorea prestatiilor ce urmeaza a fi restituite.
Vor fi suportate integral de cel de rea-credinta sau de cel din a carui culpa s-a dsfiintat contractul.
Cel care nu are capacitate de exercitiu deplina, nu va fi tinut la restituire decat in limia folosului realizat iar sarcina de a proba imbogatirea revine aceluia ce solicita restituirea.
Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !
Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro
Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23
LEAVE A REPLY