Revocarea desemnează operaţiunea juridică prin care organul emitent dispune retragerea propriului act fie din proprie iniţiativă, fie ca urmare a dispoziţiilor a organului ierarhic superior. Aceasta se poate face, conform art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004 a conteciosului administrativ la cererea persoanei care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral.  In situatia in care organele inferioare nu se conformeaza dispozitiilor organelor superioare, acestea din urma nu pot retracta ele insele acele acte, regula de competenta fiind absoluta, neexistand nicio procedura care sa permita superiorului sa actioneze in locul inferiorului. 
              Principiul revocabilităţii actelor administrative puse în executare sau a celor care au produs efecte în alte domenii, ieşind astfel din sfera de reglementare exclusivă a dreptului administrativ, este un principiu de aplicabilitate generală. Prin consacrarea acestui principiu se limitează posibilitatea organului administrativ de a reveni asupra actelor ce le-a emis, putându-le revoca, fie pentru ilegalitate, fie pentru inoportunitate numai până în momentul în care actele administrative şi-au produs efectele prin executare sau prin intrarea lor în circuitul altor raporturi juridice. Prin urmare, astfel cum este si reglementat in art. 1 pct. 6 din Legea nr. 554/2004 a conteciosului administrativ, un act juridic odata intrat in circuitul civil si avand efectele produse, nu mai poate fi revocat. 
    Pentru ipoteza în care actul administrativ a fost emis prin încălcarea unei norme de drept imperative sau prohibitive sau a fost emis prin mijloace frauduloase sau ca rezultat al unui viciu de voinţă – eroare, doi, violenţa – iar organul administrativ constată această situaţie, dar actul şi-a produs efectele prin executare, prin trecerea lor în sfera altor ramuri de drept, producând alte efecte juridice, calea legală de desfiinţare a actului administrative ilegal nu mai poate fi revocarea actului, ci constatarea nulităţii ori anularea lui de către instanţa judecătorească, la cererea organului administrativ.
    Revocarea actelor creatoare de drepturi adoptate sau emise legal este în principiu interzisă, aici găsindu-şi aplicabilitate regula drepturilor câştigate, necesară pentru asigurarea unei minime securităţi juridice; prin excepţie, revocarea poate interveni la cererea beneficiarului, pentru a fi înlocuit actul cu o decizie mai favorabilă anterioară, şi numai în cazul în care nu se prejudiciază nici un terţ, sau atunci când legea o autorizează în mod expres. Revocarea actelor creatoare de drepturi poate interveni numai pe temeiuri de ilegalitate, nu şi de inoportunitate. Pot fi astfel de acte, spre exemplu, actele defavorabile unor persoane, dar favorabile altora (de
exemplu, actul de descalificare a unui candidat ce a dat naştere dreptului unui alt candidat de a fi numit în funcţia publică). Sunt deplin revocabile actele care nu creează drepturi, cum ar fi unele acte normative, indiferent dacă sunt ilegale sau inoportune.
    Revocarea unui act duce la repunerea în funcţie a actului anterior ce avea ca obiect aceleaşi situaţii juridice, dacă un astfel de act există; dacă se atacă în justiţie actul de revocare, situaţiile juridice în cauză vor fi guvernate tot de actul anterior (în lipsa unei suspendări a actului de revocare) sau de actul revocat (dacă decizia de revocare a fost suspendată); în fine, în cazul anulării actului de revocare, actul revocat este considerat ca fiind producător de efecte juridice fără întrerupere, cu alte cuvinte şi pentru perioada cât a fost revocat.
    Cauzele de revocare pot fi anterioare, concomitente sau posterioare emiterii actelor administrative. Când cauzele sunt anterioare ori concomitente cu emiterea actului, revocarea are efecte ex tunc. Revocarea duce la incetarea definitiva a efectelor actului administrativ privind numai oportunitatea actului administrativ. 
    In principiu, actele administrative sunt revocabile, insa exista si exceptii. Prima exceptie o reprezinta actele administrative jurisdictionale, deoarece prin acestea se solutioneaza litigii care presupun contradictorialitate si exclud posibilitatea sesizarii din oficiu si se bucura de putere de lucru judecat. Cea de-a doua exceptie este reprezentata de actele administrative individuale pe baza carora s-au nascut raporturi juridice civile, de munca sau procesuale. De exemplu,  un act administrativ prin care s-a atribuit prin concesionare, pe baza licitatiei potrivit legii un teren pentru constructii, nu va putea fi revocat. De exemplu, un act administrativ prin care s-a atribuit prin concesionare, pe baza licitaţiei potrivit legii, un teren pentru construcţie nu va putea fi revocat. Tot astfel, nu va putea fi revocat un ordin de repartiţie a unei suprafeţe locative care s-a finalizat prin încheierea unui contract de închiriere sau actul de repartizare în muncă din partea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care s-a materializat prin perfectarea unui contract de muncă. Tot irevocabile sunt si actele care au intrat in circuitul civil si au produs efecte juridice, cat si cele executate material, prin insusi faptul consumarii sale, însa, daca actul administrativ a fost emis prin manopere dolosive sau frauduloase, el va putea fi revocat. Tot in categoria exceptiilor intra si actele administrative declarate irevocabile printr-o dispozitie a legii, cele care au generat drepturi subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii, cat si actele administrative de sanctionare prin care se aplica sanctiuni specifice celor trei forme de raspundere de drept administrativ: administrativ disciplinara, contraventionala si patrimoniala.

 

Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !

Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro
Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23

https://plus.google.com/u/0/110226105227936026014/posts