Nu exista o reglementare in Codul Muncii care sa permita sau sa interzica in mod expres revocarea deciziei de concediere, existand astfel o tendinta contrara in jurisprudenta recenta, motivata, in esenta, de principiul irevocabilitatii actului juridic unilateral si de inexistenta unei reglementari care sa autorizeze revocarea.
Angajatorul poate revoca masura luata constantand, direct sau ca urmare a unei sesizari, sesizare care poate fi facuta si de catre salariat, ca decizia sa este netemeinica ori nelegala. Revocarea este posibila deoarece actul concedierii salariatului reprezinta un act individual fara caracter jurisidictional, asadar, prin revocare-act unilateral al anagajtorului- se revine asupra deciziei sale anterioare, desfiintand cu efect retroactive decizia in cauza.
In practica judiciara s-a decis ca ”…actul juridic civil- unilateral- este guvernat de principiul irevocabilitatii… “ si, deci, neexistand o reglementare speciala in legislatia muncii “decizia de sanctionare disciplinara…comunicata angajatului…”nu poate fi revocata de autorul acesteia. “ (Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VII-A civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale- dec.civ. nr.1021/R din 25 februarie 2010). Avand in vedere ca angajatorul a revocat decizia de concediere contestata, este intemeiata admiterea exceptiei lipsei de obiect a contestatiei. Revocarea deciziei de concediere este admisibila, aceasta nefiind un act jurisdictional, si are ca efect repunerea in drepturi a contestatoarei si reintegrarea efectiva a acesteia in postul detinut anterior. Nu poate fi retinuta critica formulata de contestatoarea recurenta, in sensul ca aceasta decizie de revocare nu produce efecte juridice, intrucat nu i-a fost comunicata, avand in vedere ca din inscrisurile existente la dosar rezulta ca angajatoarea a invitat-o pe recurenta contestatoare la sediul societatii, in termen de 3 zile, pentru reluarea activitatii, in temeiul aceluiasi contract de munca. (Curtea de Apel Galati, sectia conflicte de munca si asigurari sociale, decizia nr. 34/R din 22 ianuarie 2007, in Revista romana de dreptul muncii nr. 4/2007, p. 149)
In realitate, nici in doctrina de drept comun nu este admisa unanim idea ca actul juridic civil unilateral nu ar fi revocabil. Din contra, se sustine si posibila revocare a actelor unilaterale care nu depind de acceptarea destinatarului/beneficiarului si, mai mult, posibila revocare a oricarui act juridic unilateral. Se mai sustine si faptul ca revocarea actului civil unilateral este interzisa doar atunci cand prin aceasta revocare s-ar adduce atingere drepturilor altuia. Si, mai mult decat atat, ceea nu este legal interzis, este permis.
Actul de revocare, avand aceasta natura, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Sa fie emis de acelasi organ/ aceeasi persoana competent sa dispuna si concedierea
Sa fie intocmit in forma scrisa, ca expresia a principiului simetriei actelor juridice
Sa intruneasca, potrivit legii, conditiile de validitate pentru oricare act juridic unilateral
In principiu, revocarea poate sa intervina oricand, chiar si in cazul in care, intre timp, fostul salariat s-a reincadrat la un alt angajator. Cu toate acestea, exista o limita rationala: revocarea nu poate intervene dupa momentul in care s-a dat o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila prin care decizia de concediere a fost mentinuta.
Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !
Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro
Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23
https://plus.google.com/u/0/110226105227936026014/posts
LEAVE A REPLY