Solutionarea conflictelor individuale de munca. Conflictele individuale de munca privesc exercitiul drepturilor si asumarea obligatiilor care decurg dintr-un contract individual sau colectiv de munca, ori dintr-un act normativ. 
    Constituie conflicte individuale de munca, acele conflicte in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca. 
    Cu titlu de exemplu, se pot declansa conflicte individuale de munca referitoare la:
-respingerea  de catre angajator a inscrierii unei persoane la un concurs/examen organizat in vederea ocuparii unui post, cu toate ca intruneste conditiile anuntate public anterior
-refuzul angajatorului de a primi o persoana la munca dupa incheierea contractului individual de munca
-masuri unilaterale de executare, modificare sau suspendare a contractului individual de munca
-sanctiunile disciplinare aplicate de angajator
-concedierea salariatilor
-nerespectarea obligatiilor in legatura cu actele aditionale la contractul individual de munca
-plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor stabilite prin contractul individual de munca
-neplata salariiilor sau/si a altor drepturi banesti, de catre angajator
-nerestituirea unor sume care au format obiectul unor plati nedatorate
-exercitarea abuziva a unor drepturi de catre angajator sau de catre salariat
-fapte de incalcare a egalitatii in drepturi, de discriminare in munca
-constatarea nulitatii contractelor individuale de munca
    Nu constituie conflicte individuale de munca:
-litigiile dintre unitati si persoanele care presteaza diferite activitati ale acestora, in temeiul altor contracte decat contractul individual de munca
-litigiile care ii privesc pe elevi, studenti in legatura cu practical or profesionala
-litigiile dintre sindicat si angajator nascut din fapte juridice care nu au legatura cu raporturile de munca ale salariatilor cu angajatorul in cauza
-litigiul dintre sindicat si unul dintre membrii sai
    Constituie conflicte individuale de munca si conflictele in legatura cu executarea si incetarea contractelor colective sau cu constatarea nulitatii lor. Daca instanta sesizata cu un asemenea conflict constata ca, intr-adevar, contractul colectiv de munca a incetat sau este nul, dar unitatea refuza inceperea negocierii unuia nou, conflictul devine un conflict colectiv de munca. Daca instanta constata ca, dimpotriva, contractul colectiv de munca este valabil, se afla in vigoare, eventualele divergente dintre parti urmeaza sa fie solutionate, in continuare, pe cale jurisdictionala, fiind insa vorba despre un conflict individual de munca, nascut cu privire la neexecutare unui contract colectiv de munca in curs. 
    Conflictele individuale de munca nu se pot solutiona pe calea arbitrajului. Un conflict de munca, nascut ca urmare a incalcarii unui contract individual sau colectiv de munca, se poate solution prin negociere directa intre partile contractului respective, neasistate de nimeni, sau, dimpotriva, daca doresc, prin negociere intre parti asistate de un mediator in conditiile legii nr.192/2006. Medierea apare ca posibila atunci cand rezultatul medierii nu implica renuntarea la un drept de catre niciuna dintre parti, in ipoteza constatarii nulitatii contractului individual sau colectiv de munca, daca rezultatul medierii depinde de renuntarea la un drept numai de catre angajator.  Termenele pentru formularea diverselor categorii de cereri in material conflictelor de munca la instantele judecatoresti se suspenda potrivit art.49 din Legea nr. 192.2006 incepand cu data incheierii contractului de mediere si pana la finalizarea procedurii de mediere. Mediatorul nu are putere de decizie in privinta continutului intelegerii la care pot sa ajunga partile, dar le indruma sub aspectul legalitatii acesteia. El nu poate sa impuna partilor o solutie cu privire la conflictul supus medierii.