Subrogaţia reala operează de plin drept, fără a fi necesar consimtământul creditorului plătit sau al debitorului a cărui datorie se plăteşte. Astfel, potrivit art. 1596 C.civ., surogaţia operează de drept, adică automat, fără a mai fi necesară îndeplinirea vreunei condiţii speciale,în următoarele cazuri :
- în folosul celui care, fiind el însuşi creditor al aceluiaşi debitor, plăteşte pe un alt creditor care are preferinţă. Astfel, un creditoru chirografar plăteşte pe un creditor privilegiat sau ipotecar şi se subrogă în drepturile acestuia. Tot astfel, un creditor ipotecar a cărui ipotecă are un rang inferior plăteşte pe un creditor ipotecar cu rang superios, subrogându-se în drepturile creditorului plătit;
- în folosul celui care, dobândind un bun ce face obiectul unei garanţii asupra acestuia( privilegiu sau ipotecă mobiliară sau imobiliară sau altă garanţie), plăteşte pe titularul creanţei, pentru a preîntâmpina unrmărirea bunului, adică scoaterea lui la vânzare publică sau preluarea sa în contul creanţei şi a-l păstra în patrimoniul său;
- în folosul celui care, fiin obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei, are interesul să stingă datoria şi îl plăteşte pe creditor. Intră în această categorie codebitorul solidar, codebitorul dintr-o obligaţie indivizibilă, fidejusorul;
- în folosul moştenitorului care plăteşte din bunurile sale datoriile moştenirii. Acceptând succesiunea, moştenitorul răspunde pentru datoriile sccesiunii numai cu şi în limitele activului acesteia. Uneori, însă, pentru a evita o urmărire inoportună a unui bun succesoral, moştenitorul poate avea interesul să plătească pe un anumit creditor al moştenirii, subrogându-se în drepturile acestuia;
- în alte cazuri prevăzute de lege precum :
- subrogaţia care se realizează în cazul asigurărilor, dacă riscul asigurat s-a produs, când societatea de asigurări se subrogă ex lege în drepturile asiguratului despăgubit împotriva celui vinovat de producerea prejudiciului. În acest sens art. 2210 alin.(1) C.civ. prevede : „ În limitele indemnizaţiei plătite, asiguratorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepţia asigurărilor de persoane”.
- se mai poate identifica o asemenea subrogaţie legală şi în cazul înstrăinării bunului obiect al locaţiunii, când debitorul se subrogă în drepturile locatorului iniţial, conform art. 1813 C.civ. Cu toate aceastea, subrogaţia realizată astfel se porduce şi cu privire la obligaţiile vechiului locator, astfel încât ave de a face cu mai mult decât o subrogaţie legală, cu o cesiune legală de contract;
- un alt caz de subrogaţie personală legală este cea prevăzută în cazul plăţii nedatorate, de art. 1342 alin.(2) C.civ., care prevede că cel care a plătit către un accipiens de bună- credinţă, iar plata nu se poate restitui din motivele indicate de art. 1342 alin(1) C.civ., „are un drept de regres împotriva adevăratului debitor în temeiul subrogaţiei legale în drepturile creditorului plătit”.
Prima initiativa din tara de a raspunde oamenilor cu probleme juridice prin e-mail GRATUIT ! ! !
Scrieti-ne problema dumneavoastra juridica la avocat@raspunsurijuridice.ro
Va grabiti sa aflati raspunsuri? Apelati-ne la 0766 88 38 75 sau 0766 88 38 23
LEAVE A REPLY