Inainte de intrarea in vigoare a Noului Cod de Procedura Civila, creditorii puteau obtine obligarea debitorului la plata pe calea dreptului comun, pe calea somatiei de plata (reglementata prin OG 5/2001) sau pe calea ordonantei de plata (reglementata prin OUG 119/2007).

            Dupa intrarea in vigoare a Noului Cod de Procedura Civila in februarie 2013, OG 5/2001 si OUG 119/2007 au fost abrogate prin dispozitiile noului cod. Practic, a fost extinsa sfera de aplicare a ordonantei de plata, ce reglementa anterior doar raporturile dintre profesionisti sau dintre profesionisti si autoritatile contractante si a fost introdusa si procedura somatiei de plata. Asadar, mai simplu spus, procedura speciala a ordonantei de plata se aplica acum si pentru creantele ce rezulta din contractele civile, inlaturand astfel diferentele dintre „somatia de plata” si „ordonanta de plata”.

ORDONANTA DE PLATA

( cartea a VI-a „proceduri speciale” Titlul IX – art 1013-1024)

            Ce este „ordonanta de plata” ?

            Ordonanta de plata reprezinta o procedura speciala, cu caracter facultativ, prin care se urmareste obtinerea cat mai rapid a unui titlu executoriu pentru a recupera o creanta certa, lichida si exigibila. Spunem ca este o procedura „facultativa” intrucat creditorul are libertatea de a recurge la procedura de drept comun, insa nu vor putea fi pornite ambele proceduri in acelasi timp.

Scopul acestui demers este de a obtine o ordonanta de plata.

            Domeniul de aplicare:

            Procedura ordonantei de plata isi gaseste aplicare in ceea ce priveste creantele ce consta in sume de bani ce rezulta din contracte civile, inclusiv contractele incheiate intre profesionisti si autoritati contractante, cu conditia ca acestea sa fie constatate printr-un inscris ori sa fie determinate potrivit unui statut, regulament sau alt inscris, insusit de parti prin semnatura sau prin alt mod permis de lege.

            De asemenea, aceasta procedura poate fi utilizata pentru realizarea creantelor ce reprezinta obligatia de a contribui la cheltuielile comune fata de asociatiile de proprietari precum si pentru recuperarea cheltuielilor de intretinere datorate de cel ce ocupa spatiul locativ ca suprafata de locuinta.

 

            Nu sunt incluse in sfera de aplicare:

-creantele inscrise la masa credala in cadrul unei proceduri de insolventa

-creante ce decurg din contracte de munca

-pentru plata indemnizatiei de somaj (acestea se solutioneaza in regim de urgenta potrivit normelor procedurale prevazute pentru conflictele de drepturi, chiar daca prin lege speciala s-ar prevede altfel. – art. 119 alin.2 din legea 76/2002)

-pentru executarea unui act administrativ

-pentru executarea unui act fiscal

-pentru executarea unui act vamal

-pentru creante ce au ca temei delictul civil (deoarece art. 1013 alin.1, are in vedere doar creante contractuale)

Conditii de admisibilitate:

Aceasta procedura este admisibila doar in situatia in care sunt indeplinite cerintele impuse de art 1013 NCPC

  1. creanta sa conste intr-o suma de bani
  2. creanta sa fie certa (adica existenta ei neindoielnica sa rezulte din actul de creanta sau din alte acte ce emana de la debitor ori sunt recunoscute de dansul), lichida (obiectul creantei este determinat sau determinabil) si exigibila (obligatia a ajuns la scadenta ori debitorul a fost decazut din beneficiul termenului de plata)
  3. sa corespunda domeniului de aplicare al acestei proceduri speciale
  4. temeiul creantei sa fie un contract civil (indiferent de calitatea partilor, persoane fizice sau juridice)

Prin „autoritate contractanta” NCPC intelege potrivit art 1013 alin. 3:

  1. Orice autoritate publica a statului roman/stat membru al UE ce actioneaza la nivel central, regional ori local.
  2. Orice organism de drept public (altul decat pct.a) cu personalitate juridica ce a fost infiintat pentru a satisface o nevoie de interes general, fara scop lucrativ si care se afla in cel putin una din urmatoarele situatii: este finantat in mod majoritar de o autoritate contractanta (asa cum prevede pct.a); se afla in subordinea ori este supus controlului unei astfel de autoritati contractante(ca cea de la lit a); are in componenta consiliului de administrare ori de supraveghere si directoratului, mai mult de jumatate din nr. membrilor numiti de o autoritate contractanta (ca cea de la lit a)

  1. s-a realizat procedura prealabila.

In ceea ce priveste aceasta procedura prealabila, trebuie mentionat faptul ca legiuitorul conditioneaza admisibilitatea sesizarii instantei de o somatie pe care creditorul este obligat sa o comunice debitorului prin intermediul executorului judecatoresc ori prin scrisoare recomandata (cu continut declarat si confirmare de primire) prin care sa ii puna acestuia in vedere ca are obligatia de a plati suma datorata in 15 zile de la primirea somatiei.

Potrivit 2.540 din Codul Civil, aceasta somatie va reprezenta o „punere in intarziere” si va intrerupe cursul prescriptiei extinctive.

Dovada comunicarii somatiei se ataseaza in mod obligatoriu  la cererea privind ordonanta de plata. Lipsa comunicarii va duce la respingerea cererii ca inadmisibila, dar nu din oficiu, ci paratul va trebui sa ridice prin intampinare exceptia lipsei comunicarii somatiei de catre reclamant.

Aspecte procedurale:

 

Care este instanta competenta sa solutioneze cererea privind ordonanta de plata?

-instanta competenta cu solutionarea fondului cauzei in prima instanta. Prin urmare, potrivit art 94 pct 1. lit j CPC, competenta materiala de prima instanta apartine judecatoriei sau tribunalului in functie de valoarea creantei (daca este sub 200.000 va fi de competenta judecatoriei iar daca este peste 200.000 va fi de competenta tribunalului).

-din punct de vedere al competentei teritoriale se aplica prevederile cap II al CPC daca sunt compatibile cu procedura ordonantei de plata. (de exemplu, cererea se va introduce la instanta din raza caruia domiciliaza ori isi are sediul – pentru persoane juridice- paratul. In cazul in care acestea nu sunt cunoscute, competenta va fi instanta de la resedinta ori reprezentanta paratului -pentru persoane juridice- iar daca nici acestea nu sunt cunoscute, competenta va fi instanta de la domiciliul/sediul/resedinta/reprezentanta reclamantului.)

Nu exista un termen stabilit pana la care instanta ar trebui sesizata dupa expirarea celor 15 zile acordate debitorului prin somatie, dar este deosebit de important ca cererea sa fie facuta in interiorul termenului de prescriptie al dreptului la actiune existent in cazul creantei respective. (termenul general de prescriptie in cazul creantelor este potrivit art. 2517 Cod civil, de 3 ani)

Ce trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu cererea privind ordonanta de plata?

Potrivit art. 1016 alin.1 NCPC va cuprinde:

-nume, prenume si domiciliul (denumirea si sediul-pentru persoane juridice) pentru creditor.

-nume, prenume, CNP (daca este cunoscut) domiciliul/resedinta (denumire si sediu-pentru persoana juridica) pentru debitor. In plus, daca sunt cunoscute: CUI, CIF, nr de inmatriculare in registrul comertului, nr de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar.

-suma ce reprezinta obiectul creantei, temeiul de fapt si de drept al obligatiei de plata, perioada la care obligatia se refera, termenul la care trebuia facuta plata si orice alt element necesar pentru determinarea datoriei.

-suma ce reprezinta dobanzile aferente sau alte despagubiri ce se cuvin creditorului potrivit legii.

-semnatura creditorului.

 

Alte aspecte procedurale:

 

-Potrivit legii nr 146/1997, cererile privind ordonanta de plata se timbreaza cu 150 de lei. (art 2 alin 1 ind 3). Daca printr-o sentinta, cererea a fost anulata ca netimbrata, nu se va utiliza calea „cererii in anulare”, o astfel de cerere va fi „inadmisibila” dat fiind ca cererea in anulare trebuie sa fie introdusa doar pentru anumite motive. Impotriva modului de stabilire a taxei judiciare se va face „cerere de reexaminare” la aceeasi instanta, in 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa ori de la data comunicarii sumei datorate drept taxa. Daca s-a uzat sau nu de reexaminare, aspectele legate de taxa nu mai pot forma obiect de critica prin alte cai de atac.

–cererea si actele anexate se depun in copie in atatea exemplare cate parti sunt, plus unul pentru instanta.

 

-procedura ordonantei se abate de la regula ( art 201 NCPC) potrivit careia etapa scrisa se desfasoara inainte de fixarea primului termen de judecata. Astfel, potrivit art 1018 NCPC, judecatorul va dispune citarea partilor potrivit pricinilor urgente, pentru explicatii, lamuriri si pentru a starui in efectuarea platii ori pentru ca partile sa ajunga la o intelegere asupra modalitatii de plata. Citatia se va inmana cu 10 zile inaintea termenului de judecata. Este vorba doar de primul termen de judecata. In situatia in care, ulterior, se mai impune citarea partilor, se revine la regula potrivit careia citatia trebuie sa fie inmanata, sub sanctiunea nulitatii, cu cel putin 5 zile inaintea termenului, judecatorul putand sa scurteze acest termen potrivit art 159 NCPC teza a II-a. Termenul de 10 zile insa, este o exceptie de la art 159, prin urmare el nu ar putea fi scurtat.

            In citatie se va preciza faptul ca debitorul este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 3 zile inaintea termenului. De asemenea, se va preciza si faptul ca, in cazul nedepunerii intampinarii, instanta va putea considera aceasta ca o recunoastere a pretentiilor creditorului.  Aceasta posibilitate acordata instantei nu este insa una libera de orice conditii, ci „nedepunerea intampinarii” trebuie coroborata cu imprejurarile cauzei. Prin urmare doar „simplul fapt” al nedepunerii intampinarii nu echivaleaza cu recunoasterea, ci doar daca nedepunerea este corelata cu imprejurarile specifice ale cauzei.

Prin urmare, de vreme ce prin citatie i se atrage debitorului atentia asupra obligatiei de a depune intampinare cu cel putin 3 zile inainte de termen, inseamna ca termenul este deja fixat.

            Daca debitorul nu depune intampinarea, va fi decazut din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii relative.

-In cazul in care debitorul nu contesta creanta prin intampinare, potrivit art 1022 alin 1. NCPC, ordonanta de plata va fi emisa in termen de cel mult 45 de zile de la introducerea cererii. Alin.2 al aceluiasi articol, prevede ca in acest termen nu intra termenul dat pentru comunicarea actelor ori intarzierea cauzata de creditor (de exemplu, intarzierea cauzata prin faptul ca a solicitat modificarea ori completarea cererii). Deci acele 45 de zile pot fi depasite in practica. Judecatorul are desigur posibilitatea de a cunoaste atitudinea procesuala a paratului(daca recunoaste datoria, caci contestarea nu se poate face direct in fata instantei ci doar prin intampinare) la primul termen de judecata, caz in care va determina daca se impune sau nu estimarea duratei procesului.

–intampinarea nu se comunica reclamantului,(adica instanta este scutita de aceasta obligatie) ci acesta va lua cunostinta de ea de la dosarul cauzei (art 1018 alin. 4) Debitorul va putea, desigur, potrivit art 169 NCPC sa o comunice direct avocatului/consilierului juridic al creditorului. Reclamantul va avea posibilitatea de a cere amanarea judecatii, acordarea unui termen in vederea pregatirii apararii.

–intampinarea se depune intr-un singur exemplar.

 

Probe:

-In aceasta procedura poate fi administrata doar dovada cu inscrisuri. Din acest punct de vedere va fi irelevant ce se incearca a dovedi, si anume temeinicia sau netemeinicia cererii, singura dovada administrata va ramane doar cea cu inscrisuri.

–Nu este admis interogatoriul. Declaratiile la care se refera art. 1021 alin 1 sunt doar explicatii si lamuriri ale partilor.

–Daca apararile de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decat inscrisuri, iar aceste probe ar fi fost admisibile potrivit legii in procedura de drept comun, instanta va respinge cererea, pentru ca in procedura ordonantei de plata, creditorul nu poate sa-si transforme cererea in una de drept comun.Prin urmare, chiar daca creditorul si-ar da seama ca cererea lui nu poate fi primita, va putea doar sa renunte la judecata si sa introduca o alta cerere potrivit procedurii comune.

-Ca instanta sa dispuna inchiderea dosarului, in cazul in care ia act printr-o incheiere definitiva de faptul ca reclamantul (creditorul) declara ca a primit plata sumei datorate, este suficienta declaratia creditorului, deci acesta nu va fi obligat sa probeze ca debitorul a facut plata. Aceasta incheiere poate fi atacata cu contestatie in anulare (art. 503 alin.1 NCPC) sau prin revizuire (art. 509 alin 2 NCPC).

Daca plata nu s-a facut, dar debitorul a convenit cu creditorul asupra platii, hotararea pe care o va pronunta instanta va fi una de expedient. (1019 alin 2 NCPC). Aceasta hotarare poate fi ceruta oricand de parti. Daca ele se prezinta la termenul fixat pentru judecata si solicita o hotarare care sa consfinteasca invoiala lor, potrivit art 438 NCPC, cererea va putea fi primita si de un singur judecator. Daca se infatiseaza in alta zi decat la termenul fixat, instanta va da hotararea in camera de consiliu. Hotararea de expedient va fi definitiva si va constitui titlu executoriu.

Daca debitorul contesta creanta:

-instanta va verifica daca contestatia este intemeiata (se va baza pe inscrisurile aflate la dosar si pe explicatiile si lamuririle partilor).

-daca instanta apreciaza ca este intemeiata contestatia, va respinge cererea creditorului prin incheiere.

            Pentru a dispune respingerea cererii creditorului prin incheiere nu este necesara intampinarea debitorului ori prezenta acestuia, instanta ar putea considera ca in raport cu dovezile administrate de creditor, creanta nu intruneste conditiile cerute de 1013 NCPC (de ex, nu e certa, lichida si exigibila, ori nu provine dintr-un contract civil, etc). Cererea ar putea fi respinsa si pe considerente pur formale.

            Incheierea nu are autoritate de lucru judecat.

Incheierea prin care a fost respinsa cererea de ordonanta de plata poate fi atacata cu o „cerere in anulare”. (la fel si in cazul in care a fost admisa doar in parte, ori a fost admisa in intregime cererea de ordonanta de plata). Cererea in anulare se adreseaza instantei care a solutionat cererea privind ordonanta de plata. Se poate formula in 10 zile (de debitor sau creditor) de la comunicarea incheierii.

 

Emiterea ordonantei:

Daca pretentiile creditorului sunt apreciate de instanta ca fiind intemeiate, aceasta va emite ordonanta de plata. In aceasta se va preciza care este suma datorata si termenul de plata. (aceasta cerinta este specifica, pe langa tot ceea ce trebuie sa cuprinda in general orice hotarare).

Instanta nu are un drept de apreciere asupra termenului de plata din ordonanta emisa. Potrivit art 1021 alin3 NCPC, nu va fi mai mic de 10 zile si nici mai mare de 30 (de la data comunicarii ordonantei). Va putea stabili un alt termen doar daca partile se inteleg in acest sens. Pentru acele creante ce se nasc din obligatia de a plati cotele de intretinere ori de a contribui la cheltuielile comune ale asociatiilor de proprietari, numai la cererea debitorului, instanta va putea prin exceptie de la regula de mai sus, sa stabileasca un termen de plata mai mare ori esalonarea platii, tinand cont de motivele invocate (aceste motive vor trebui probate de debitor).

Ordonanta se va comunica din oficiu partilor in copie, de indata ce a fost redactata si semnata. Ea poate fi inmanata partii prezente ori comunicata fiecarei parti de indata. Se poate face o cerere si la arhiva pentru a-i fi inmanata ordonanta.

 

 

Admiterea in parte a cererii:

           

            Daca instanta, examinand probele, constata ca doar o parte din pretentiile creditorului sunt intemeiate, va emite ordonanta doar pentru acea parte. Pentru cealalta parte, creditorul va putea introduce o cerere de chemare in judecata in dreptul comun.

            Indiferent ca este admisa in tot sau in parte, ordonanta de plata va trebui sa cuprinda tot ceea ce cuprinde orice hotarare judecatoreasca deoarece ea va putea fi supusa controlului judiciar.

Impotriva ordonantei se poate exercita „cerere in anulare”. Cererea in anulare se adreseaza instantei care a solutionat cererea privind ordonanta de plata si se solutioneaza in complet format din 2 judecatori.

Se poate formula in 10 zile (de debitor sau creditor) de la inmanarea sau comunicarea ordonantei de plata.

Pot fi administrate doar inscrisuri, daca ar fi nevoie de alte probe, calea de atac va fi respinsa.

Prin aceasta cerere in anulare se pot invoca doar:

-nerespectarea cerintelor prevazute pentru emiterea ordonantei (de ex, creanta nu era certa, lichida si exigibila si totusi ordonanta a fost emisa; nu avea ca temei un contract civil; s-au administat alte dovezi in afara de inscrisuri; instanta a considerat intemeiata contestatia dar a admis totusi cererea creditorului; nu s-a indeplinit procedura de citare, etc)

-cauze de stingere a obligatiei ulterioare emiterii ordonantei (de ex: dupa darea ordonantei, debitorul a facut plata; debitorului i-a fost admisa definitiv o cerere de anulare a contractului in care isi avea izvorul creanta etc).

Cererea in anulare nu va suspenda executarea. Totusi, se poate incuviinta aceasta suspendarea la cererea debitorului numai cu dare de cautiune (cuantumul se va fixa de instanta potrivit 1056-1062 NCPC)

            Desi NCPC nu arata la art 1023 in ce termen trebuie motivata cererea in anulare, datorita faptului ca norma generala cea mai apropiata este norma din calea de atac a „apelului” (se judeca de 2 judecatori) cererea in anuare va trebui motivata prin cererea de declarare a caii de atac.

 

            Daca cererea de anulare a debitorului este admisa (in tot sau in parte), ordonanta de plata va fi anulata (in tot sau in parte). Instanta se va pronunta prin hotarare definitiva. Creditorul va putea introduce daca i-a fost anulata ordonanta in tot sau in parte, o cerere de chemare in judecata pe calea dreptului comun.

 

            Daca cererea de anulare a creditorului este admisa, instanta va emite ordonanta de plata prin hotarare definitiva (deci nu poate fi atacata cu recurs).

Procedura europeana de somatie de plata

 

            In situatia in care litigiul este transfrontalier, fapt ce presupune ca cel putin una din parti are domiciliul sau resedinta intr-un stat membru al U.E, altul decat Romania, nu se va aplica procedura ordonantei de plata din Codul de procedura civila roman, ci se va tine cont de Regulamentul (C.E) nr. 1896/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 12 decembrie 2006.

            Aceasta procedura nu presupune prezentarea in fata instantei. Reclamantul va formula cererea fara alte formalitati.

            Aceasta procedura le permite creditorilor sa isi recupereze creantele civile si comerciale necontestate. Daca paratul contesta creanta, procedura va continua in fata instantelor competente in conformitate cu normele de procedura civila din dreptul comun. Daca reclamantul nu doreste sa continue procedura in situatia contestarii, va completa apendicele 2 din formularul tipizat. Acesta trebuie sa ajunga la instanta inaintea emiterii somatiei europene de plata.

            Procedura presupune formulare tip. Aceste formulare se gasesc pe siteul europa.eu. In prezent sunt 7 astfel de formulare tip:

A: cerere somatie europeana de plata

B: solicitare adresata reclamantului de a modifica ori de a completa cererea de somatie europeana de plata

C:  propunere adresata reclamantului de a modifica cererea de somatie europeana de plata

D: decizie de respingere a unei cereri de somatie de plata europeana

E: somatie europeana de plata

F: opozitie la somatia europeana de plata

G: declaratie de constatare a fortei executorii

            Se va selecta statul in care se doreste trimiterea formularului completat, iar pentru fiecare stat se vor avea in vedere modalitatile de trimitere specifice. Formularul trebuie completat in 30 de minute. Formularul se va completa in una din limbile acceptate de instanta ce urmeaza a fi sesizata (formularul este disponibil in toate limbile oficiale ale UE)

Regulamentul se aplica in toate statele membre al Uniunii Europene cu exceptia Danemarcei. Somatia se va emite de tribunal in toate statele membre (cu exceptia Ungariei, unde va fi de competenta notarilor de drept civil).

In cazul in care cererea priveste o creanta impotriva unui consumator in cadrul unui contract de consum este necesar ca aceasta sa fie introdusa la instanta competenta din statul membru in care consumatorul isi are domiciliul. In celelalte cazuri se vor introduce la instanta competenta (in temeiul regulamentului CE nr 44/2001 al Consiliului Capitolul II sectiunea 1)

In formular se vor indica:

 

  1. instanta competenta
  2. partile si reprezentantii acestora
  3. temeiul competentei instantei
  4. caracterul transfrontalier al cauzei (sa fie indicate cel putin 2 state diferite)
  5. informatii bancare (facultativ)
  6. obiectul principal al cererii
  7. dobanda
  8. penalitati contractuale (daca este cazul)
  9. costuri (daca este cazul)
  10. elemente de proba disponibile pentru sprijinul creantei
  11. declaratii si informatii suplimentare

Apendice 1 : se vor consemna informatii privind cardul de credit ori contul bancar pentru a plati cheltuieli de judecata ori pentru ca instanta sa preleveze aceste cheltuieli in contul dvs. . Aceste informatii nu se transmit paratului.

Apendice 2: nici aceste informatii nu se transmit paratului. Aici se va mentiona optiunea de a nu continua aceasta procedura in cazul in care debitorul contesta creanta. Daca aceasta informatie este furnizata dupa ce a fost deja trimis formularul de cerere va trebui indicat numarul cauzei furnizat de instanta.